Am dat astăzi peste un articol care descria un ”incident” din trafic și am decis să îl analizez pentru a te ajuta să evaluezi obiectiv situații similare. Și bineînțeles, pentru a te ajuta să iei decizii mai potrivite în situații similare.

Voi intercala observațiile mele printre declarațiile pietonului ”revoltat”. (Imaginea de mai sus nu are legătură cu acest incident.)

”Eram în față la trecere, a mai trecut o mașină înainte, pe care am lăsat-o să treacă. Am și eu permis și nu vreau să țin lumea.”

Eu sunt ocazional pieton, biciclist, motociclist și șofer de autoturism, așa că știu cum gândesc și ce așteptări au participanții din trafic. În trafic, setarea implicită este că pietonul are prioritate pe trecerea de pietoni. Mai întâlnesc și eu pietoni ”binevoitori” care îmi fac semn să trec pentru că ei mă așteaptă, însă pe mine mai mult mă încurcă. Dacă a apucat să îmi facă semn înseamnă că l-am văzut deja și piciorul meu este deja pe frână. Este incomparabil mai bine să opresc și să îl las să treacă decât să evaluez gestul lui, să calculez dacă pot trece în siguranță sau chiar să îmi asum riscul de a fi amendat de un polițist pentru că nu am acordat prioritate. Nu, gestul lui de a mă invita să trec nu este o scuză legală pentru a trece în fața lui.

Deci, individul tocmai a făcut prima lui greșeală...

”După mașina aia vine și un taximetrist, când am început să traversez, care avea timp sa oprească, dar a preferat să continue ...”

Scriam mai sus că este derutant pentru șofer ca pietonul să îi facă semn să treacă înaintea lui pe trecerea de pietoni. Însă la fel de derutant este și pentru următorul șofer, care asistă la întreaga scenă. El nu are de unde să știe dacă pietonul va continua să aștepte trecerea mașinilor sau dacă va înainta pe trecerea de pietoni. Așa că el face o presupunere: continuă sau se oprește. Șoferul de taxi a ales prima varianta, ca și consecință a acțiunii greșite a pietonului, altfel sigur ar fi oprit la timp.

Este ilogic să se plângă că ceilalți nu respectă o regulă de circulație când tocmai e a fost cel care a încălcat-o primul și a creat confuzie...

”... și nu m-am oprit nici eu pentru că știam că nu mă lovește.”

Aici este clar că pietonul a văzut cum înaintează taxiul însă a înaintat intenționat pe trecere, ca să își ”apere dreptul lui”. În plus, dacă știa că nu-l lovește, de ce s-a agitat ulterior atâta?

Dacă acțiunile anterioare pot fi justificate de ignoranță sau de prostie, aceasta este prima lui agresiune reală. Scopul lui a fost să îl incomodeze cât mai mult pe taximetrist, care brusc a trebuit sa aleagă ce să facă ca să evite pietonul ”nehotărât”. Din nou, a fost o provocare gratuită, care ar fi putut fi evitată dacă trecea de la început pe trecerea de pietoni sau lăsa să treacă și a doua mașină care se apropia după ce îi văzuse gestul inițial.

”A preferat să schimbe banda fix pe trecere ca să mă evite. Nici n-a încetinit.”

Pietonul scria că ”are și el permis”, însă îl are degeaba pentru că se pare că nu înțelege șoferii din trafic. Când ai o minimă viteză și apare brusc un obstacol în fața ta, îți rămân doar două opțiuni (dacă o elimini pe cea de a călca boul care ți-a sărit în față): să frânezi brusc sau să ocolești. Iar un șofer cu experiență va alege varianta cea mai avantajoasă ținând cont de o mulțime de elemente: viteza mașinii, viteza pietonului, starea carosabilului, distanța dintre mașină și pieton, existența unui culoar de ocolire, prezenta unor pasageri în mașină etc.

Însă dacă alege să ocolească, este evident că nu va încetini, pentru că asta i-ar da timp pietonului să avanseze în culoarul de evitare. Pietonul probabil a avut noroc că banda învecinată era libera și că șoferul a avut pe unde să-l ocolească, altfel ar fi riscat ca la o frânare bruscă distanța să nu fie suficientă și să fie lovit.

Din nou, este ilogic să te plângi că șoferul te ocolește în viteză, când tu tocmai ai ales să înaintezi după ce ai văzut că mașina se apropie de tine.

”După care claxonează că tot eu de vină, să stau mai mult la trecere, că se stă nu știu câte secunde.”

Exact așa: dacă pietonul trecea de la început cum trebuia, toată lumea era mulțumită. Dacă a ales să-i ”lase” pe unii și pe alții nu, de fapt nu doar a încurcat traficul și a creat și condiții pentru un accident rutier pe trecerea de pietoni (care ar avea consecințe grave pentru șofer). Chiar dacă nu este cea mai bună alegere, este de așteptat ca șoferul să fie nemulțumit și să își manifeste frustrarea față de pietonul iresponsabil.

”Urlăm amândoi, ne înjurăm, ...”

Aici pietonul a ales din nou să fie agresiv, verbal și postural. Nu contează cine a început, ambele persoane care participă într-o asemenea confruntare sunt la fel de vinovate. Ambele aleg să stea în conflict și să fie agresive. Alegerea unui om matur emoțional ar fi fost să plece de acolo, nu să stea și să escaladeze tensiunile.

”... îl invit sa mă lovească, dacă e să fie autoapărare, ...”

Asta a fost probabil cea mai mare greșeală a lui: să-l provoace pe celălalt să-l lovească. Așa zisa ”invitație” este tot o agresiune, care pune și mai mult gaz pe foc.

Ce nu înțelege majoritatea oamenilor este că legitima apărare nu se referă doar la prima lovitură ci trebuie analizată în contextul în care aceasta apare. Practic, cei doi erau deja în ”luptă” și legitima apărare nu mai putea fi invocată pentru că nici unul nu a făcut tot ce depindea de el ca să evite confruntarea. Ambii au ales de bună voie să fie agresivi unul cu celălalt și să stea în spațiul personal reciproc, fără ca nimeni și nimic să-i împiedice să plece dacă se simțeau în pericol.

Este evident că pietonul a avut o atitudine agresivă de la început, provocând inițial postural șoferul de taxi prin deplasarea lui imprevizibilă pe trecerea de pietoni, iar apoi provocând-ul verbal și postural în ”lupta de cocoși” care a urmat.

Bineînțeles, inclusiv șoferul de taxi a greșit mult. Chiar dacă claxonatul și eventuale remarci verbale inițiale pot ajuta un eventual pieton inconștient să învețe o lecție, faptul că a coborât din mașină să îl înfrunte este o formă clară de agresiune. El a ales să agraveze mult situația, iar dacă s-ar fi ajuns la lovituri fizice s-ar fi putut trezi cu un proces foarte neplăcut...

Din nou, un om matur emoțional ar fi plecat imediat de acolo, lăsând șoferul să vocifereze în gol.

”... si doar a ridicat mâna în semn să mă lovească la care eu m-am ferit în loc să-l pocnesc direct.”

Probabil ”ferirea” a fost răspunsul lui instinctiv la amenințarea loviturii. Doar cei care urmează cursuri specifice de lupte sau supraviețuire a agresiunilor reale reușesc în timp (majoritatea după mult efort) să își formeze reflexul de a ataca pe o lovitură. Însă ”dă mai bine” să se laude ulterior că de fapt a fost alegerea lui să nu lovească.

”Și acum parcă regret ca nu i-am f…t una să o simtă toată viața lui, ...”

Cocoș a fost în confruntare și cocoș este și în declarațiile lui ulterioare. Este o vorbă înțeleaptă: ”După război mulți viteji se arată.” În plus, el este și prost pentru că ”visează” la o continuare care i-ar fi putut aduce o mulțime de complicații fizice (poate lua el bătaie și își petrecea Crăciunul în spital) și legale (poate ajungea la tribunal să își motiveze agresiunile nejustificate).

Un om matur emoțional și asumat, va ști că în fiecare moment a făcut ce a știut și a putut mai bine. Și că singurul sens al analizării altor posibile acțiuni ar fi doar ca să aibă șanse să (re)acționeze diferit în viitor. Regretele sunt doar o piedică în calea evoluției proprii.

”... că nu degeaba fac sală de 5 ani, ...”

Sigur nu a făcut degeaba sală atâta timp. Însă chiar dacă i-au crescut mușchii, EGO-ul lui a rămas prea mare iar cunoștințele lui despre agresiuni și legitima apărare au rămas nule.

O altă vorbă faină este: ”Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul.” Chiar nu contează cât a fost la sală, cât de mari îi sunt mușchii și câte greutăți poate mișca, deoarece într-o confruntare reală forța fizică poate fi un avantaj, însă nu este determinantă. O persoană cu un fizic obișnuit și cu deprinderile potrivite putea să îl bage ușor în spital. El s-a mândrit cu mușchii lui, însă nu avea nici cea mai mică ideea cine era și de ce era în stare șoferul de taxi. Poate era ”bun”, poate nu, însă subestimarea celuilalt este o cale rapidă spre eșec.

”... dar m-am gândit că nu e nici el așa de prost să mă lovească și n-aș avea chef de stat după poliție, constatări, declarații, plângeri și alte treburi.”

Pai tocmai pe asta s-a bazat: că sunt martori în jur și că el va putea să provoace și să își umfle EGO-ul fără să sufere consecințe neplăcute. Sunt mulți cei care intră în asemenea ”agresiuni sociale” bazându-se pe frica celorlalți de consecințele ulterioare neplăcute.

Eu am învățat această lecție într-un mod foarte neplăcut, când am provocat un salvamar pe plajă, bazându-mă pe zecile de oameni care asistau în jurul nostru. Rezultatul a fost ca individul mi-a rupt nasul cu o singură lovitură cu pumnul, că vindecare a fost lungă și foarte neplăcută, că procesul la tribunal a fost lung și complicat. Pe atunci eram și eu ”tare” pentru că practicam arte marțiale, însă nimeni nu mă învățase cum să abordez agresiunile reale. Am fost tânăr, tupeist si prost și am primit o lecție utilă pe viață. Din punctul de vedere al abordării agresunilor reale, schimbarea mea în bine s-a petrecut doar după ce am învățat Krav-Maga și am studiat aspectele psihologice și legale ale agresiunilor.

”Am procedat corect?”

NU, nu a procedat corect în nici un moment: de când a ales să stea pe trecerea de pietoni în loc să o traverseze, până când s-a lăudat în mass media cu prostia lui. Este foarte frumos că face sport, însă forma fizică nu-i compensează imaturitatea emoțională și lipsa de înțelegere agresiunilor.

Eu îți recomand și ție (cititorule) să vii la cursurile mele intensive sau de weekend pentru a învăța cum să abordezi practic și legal toate formele de agresiune, cum să nu escaladezi situațiile tensionate, cum să neutralizezi violențele fizice și... inclusiv cum să îți ții în frâu EGO-ul atunci când nu te avantajează.

Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!

László Pethő
Instructor, terapeut și mentor
Primul instructor de Krav-Maga din România

_{[ Sursa știrii Clujenii.ro şi a imaginii. ]}