Istoria ne-a învățat că pacea nu este un dar, ci o realizare care necesită pregătire și vigilență. Un stat puternic are nevoie de cetățeni puternici, o ecomomie puternică, prietenie și colaborare cu vecinii.
Însă citatul latin ”Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace, pregătește-te de război) este deseori interpretat greșit ca motivație suficientă pentru înarmare. Iar oamenii înțeleg parțial sau greșit ce înseamnă ”înarmarea” și eficiența reală a acesteia...
Este aproape imposibil să reziști militar unei țări cu resurse financiare, tehnologice și umane mai mari, iar dacă reușești, efectele negative asupra ecomoniei și populației proprii sunt crunte. În plus, orice ajutor extern este de fapt o vânzare mascată a resurselor țării. Astfel, capacitățile de negociere la masa tratativelor trebuie să fie mai dezvoltate decât cele de luptă.
Însă, înainte de a discuta despre pregătirea pentru război, trebuie să stabilim ce anume dorim să apărăm. Nu este vorba doar despre granițe, ci în primul rând despre bunăstarea oamenilor. Apărarea adevărată începe cu protejarea valorilor umane și a coeziunii sociale, nu doar cu strategii militare sau acumularea de arme. Și să nu uităm că deseori ”războaiele” ar trebui purtate împotriva conducerii abuzive care nu mai urmărește interesele propriilor cetățeni, nu împotriva țărilor vecine.
O greșeală frecventă este convingerea că simpla achiziție de armament din import este suficientă pentru asigurarea securității naționale. Însă această abordare transformă țara într-o piață de desfacere pentru industria militară străină. Astfel, în loc să devii independent, schimbi un stăpân cu altul: de la un agresor extern la o dependență economică și tehnologică. Rămâi tot sclav, doar că într-un alt lanț.
Cheltuielile uriașe pentru echipamente militare, finanțate prin impozitarea excesivă a populației, nu garantează securitatea reală dacă nu sunt însoțite de măsuri care să asigure independența economică și strategică a propriei țări.
Pentru a fi cu adevărat pregătit de război, trebuie să construiești o infrastructură economică capabilă să susțină efortul de apărare. Doar o națiune cu o economie solidă, cu o industrie și o agricultură puternice, și cu resurse proprii de materii prime poate fi cu adevărat independentă. Pe câmpul de luptă nu ai nevoie doar de soldați, ci și de logistică, muniție, echipamente și alimente produse intern. O țară care depinde majoritar de importuri sau de afaceri străine devine vulnerabilă în fața oricărui conflict prelungit.
Realitățile geopolitice din ultimii ani au ilustrat perfect ce înseamnă, pe de o parte, să ți se interzică accesul la resurse și tehnologie de care depindeai și, pe de altă parte, să te bazezi pe un ajutor care se poate întrerupe în orice moment. Să nu ne amăgim că există gesturi gratuite de ”ajutor” între state - sunt doar interese economice și politice care se pot schimba de la o zi la alta.
Pregătirea pentru război nu se limitează la industrie și tehnologie; ea trebuie să includă și oamenii. Pe front ai nevoie de soldați antrenați, iar ”acasă” ai nevoie de o populație capabilă să susțină efortul de război. Pregătirea soldaților este, de fapt, pregătirea întregii societăți. Educația, sănătatea și coeziunea socială sunt la fel de importante ca și tehnologia militară. O națiune divizată sau slabă nu poate rezista presiunilor externe, indiferent cât de multe arme deține.
Formarea unui soldat este un proces complex care necesită condiție fizică, rezistență la efort, capacitate de a depăși frustrări și spirit de echipă. Aceste calități nu sunt doar esențiale pe câmpul de luptă, ci reflectă sănătatea unei societăți. Însă, în societățile occidentale contemporane, aceste trăsături sunt tot mai rare din cauza sedentarismului, individualismului, dependenței de tehnologie și a unei culturi care evită disconfortul. Acest declin nu afectează doar armata, ci și coeziunea și reziliența socială, făcând societatea vulnerabilă inclusiv în fața provocărilor interne.
Este ironic că mulți oameni cer statului să investească în apărare, dar nu fac nimic pentru propria lor siguranță. Avantajul lor este că nu trebuie să cumpere tancuri sau avioane, dar asta nu îi scutește de responsabilitatea de a se pregăti pentru confruntări mai mici, dar la fel de periculoase: agresiunile emoționale, hărțuirea sau violența de pe stradă.
La fel cum statul antrenează soldații pentru a face față amenințărilor externe, fiecare individ ar trebui să fie pregătit să se protejeze pe el însuși și pe cei dragi în fața pericolelor de zi cu zi. Fiecare persoană ar trebui să își dezvolte abilități de auto-apărare și să își crească reziliența mentală.
Pregătirea nu înseamnă doar să fii capabil să lupți într-un război, ci să fii suficient de puternic pentru a preveni conflictele, atât ca persoană cât și ca stat. Când ești pregătit, devii un factor de stabilitate, iar aceasta este cheia unei vieți pașnice.
Dacă vrei să înveți cum să te aperi, cum să îți dezvolți abilitățile fizice și mentale pentru a face față provocărilor, te invit la cursurile mele de supraviețuire a agresiunilor. La ele nu înveți să ”lupți” ci cum să neutralizezi agresorii, să îți construiești încrederea în tine și să îți gestionezi frica. Astfel, vei fi mai capabil să alegi o viață pașnică, pentru că știi că poți face față oricărei situații.
Pacea nu este lipsa conflictului, ci rezultatul capacității de a-l detensiona. Și această capacitate începe cu tine. Puterea reală vine din asumarea responsabilitățile începând de la fiecare persoană, nu din delegarea acestora altor instituții.
Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!
László Pethő
Instructor, terapeut și mentor
Primul instructor de Krav-Maga din România
[ Sursa imaginii deepai.org Asemănarea cu orice persoană publică este întâmplătoare și neintenționată. ]
© 2004-2025 Stability in Motion SRL. Toate drepturile sunt rezervate.
CIF 25710836 | Reg.Com. J12/1337/2009 | Sediul social: Calea Floresti 3/26, Cluj-Napoca, România