Scriu acest articol inspirat de feedback-ul primit de la una dintre participantele la ultimul curs de Supraviețuire a Agresiunilor pentru Femei, predat în luna martie:
"Cred că e important să conștientizăm ce anume ne-ar motiva să ne apărăm viguros, mai ales dacă suntem femei cu un temperament calm și blând. M-am gândit la asta imediat după curs și am ajuns la concluzia că, pentru mine, ar funcționa fie ideea de a avea un spirit justițiar, fie ideea de a nu îi lăsa pe bărbați să se simtă superiori femeilor. Această clarificare m-a ajutat — altfel aș fi rămas cu ideea că sunt o bleagă și nu aș fi capabilă să mă apăr ferm."
Un feedback simplu, dar care atinge ceva esențial: motivația de a te apăra nu este universală și nici întotdeauna prezentă. iar dacă nu o identifici, tehnicile învățate rămân blocate undeva între minte și corp — inaccesibile tocmai când ai cea mai mare nevoie de ele.
Copilăria ca antrenament și formare
Viața noastră se derulează prin interacțiuni cu alți oameni: părinți, rude, prieteni, colegi, cunoscuți sau străini. Pornim în viață prin supraviețuirea primei relații de putere pe care o experimentăm: cea dintre părinte și copil.
Dacă ești un părinte iubitor, conștient și atent, nu te amăgi că nu ești niciodată agresiv cu copilul tău. Când îl pui jos iar el vrea în brațe, când îl culci în patul lui în timp ce el vrea să doarmă lipit de tine, când îl obligi să mănânce ce și când nu vrea, când plânge că nu vrea la grădiniță — fiecare dintre aceste acțiuni este normală și benefică pe termen lung. Și totuși, fiecare este percepută de copil ca o agresiune.
Nu contează câtă iubire îi transmiți și cât încerci să îi explici. Agresiunea există, este percepută și procesată. Iar felul în care copilul alege să răspundă acestor episoade îi modelează personalitatea. Știai că până la 8 ani se formează aproximativ 80% din personalitatea viitorului adult?
Personalitățile echilibrate nu sunt cele ferite de agresiuni, ci cele care și-au dezvoltat mecanisme sănătoase de a le procesa. Rolul principal al unui părinte nu este să elimine conflictul, ci să îi ofere copilului abilitățile necesare pentru a naviga prin întreaga gamă de emoții — fără a deveni sclavul uneia dintre extreme.
Triunghiul care explică dinamica
Felul în care abordăm jocurile de putere în relațiile noastre adulte se înscrie într-un model cunoscut în psihologie drept Triunghiul lui Karpmann: agresor, victimă și salvator.
Modelul este prin excelență dinamic — o persoană oscilează între cele trei roluri, adesea fără să conștientizeze. Cu cât o extremă se manifestă mai puternic în exterior, cu atât o alta este experimentată mai profund în interior:
- Un agresor compensează prin acțiunile sale durerea pe care a simțit-o ca victimă sau ca salvator refuzat.
- O victimă visează cum se eliberează prin agresiune sau îi manipulează pe cei din jur pentru a primi ajutor.
- Un salvator compensează în exterior frica de a-și aborda propriile dureri, manifestând agresivitate în combaterea agresorilor.
Această dinamică face parte din felul în care funcționează creierul nostru și nu o putem evita complet. Putem însă să învățăm să recunoaștem rolurile în care acționăm și să limităm intensitatea consecințelor lor. Nu trebuie să respingem acest joc — ci să îl acceptăm pentru a-l putea controla.
Cele trei tipologii — și ce se întâmplă sub presiune
Revenind la contextul supraviețuirii agresiunilor:
Pentru a se apăra eficient, o femeie trebuie să fie capabilă să își asume mai întâi rolul de salvator față de ea însăși, și apoi, dacă este necesar, rolul de agresor față de cel care o atacă.
Motivația de a face acest lucru reflectă exact poziția ei în Triunghiul lui Karpmann.
1) Femeia puternic ancorată în rolul de Agresor va intra imediat în luptă — pentru că dominarea situației este singura ei strategie. Dezavantajul: va escalada inutil și situații care ar fi putut fi dezamorsate. Va fi într-o luptă continuă, care nu îi va aduce fericirea și acceptarea pe care și-o dorește în adâncul ei. Iar atunci când agresorul o domină, noua suferință va întări și mai mult tiparul.
2) Femeia puternic ancorată în rolul de Victimă va încerca să îl oprească pe agresor arătându-i cât suferă — sau va aștepta să intervină cineva din exterior. Unii agresori se vor opri, dar majoritatea vor profita sau vor escalada. De multe ori va manipula emoțional pentru a stimula salvatorii din jurul ei. Aceasta este probabil cea mai dezavantajoasă poziție, pentru că depinde în totalitate de alte persoane.
3) Femeia puternic ancorată în rolul de Salvator va interveni rapid pentru alții, dar va fi incapabilă să lupte pentru ea însăși. Ironia este că modalitatea ei de acțiune este tot agresiunea — pe care însă nu și-o asumă, considerându-se o persoană pașnică. Această negare generează două probleme majore: escaladează situațiile și nu poate acționa în beneficiul propriu. Cu cât luptă mai vehement pentru alții, cu atât suferința interioară față de ea însăși este mai mare.
Interesant este că putem manifesta roluri diferite în contexte diferite. Putem fi victime la locul de muncă, agresori acasă și salvatori printre prieteni. Sau începem o ceartă cu abordarea de victimă și la un moment dat ”cedăm” și ne transformăm în agresori. Sau începem să agresăm și când cealaltă persoană răspunde ferm comutăm în rolul de victimă. Nu rolurile sunt o problemă, ci trăirea lor la o intensitate prea mare (în care ne pierdem controlul) și aplicarea lor în contexte nepotrivite.
Ce înseamnă asta pentru tine?
Schimbarea motivației de a răspunde agresiunilor este un proces complex și de durată. Nu este vorba doar de a învăța cum să te aperi sau să lovești — ci de a-ți rescrie programele esențiale de abordare a conflictului. Nu este despre cunoștințe noi, ci despre schimbări de personalitate. Nu este doar despre cum răspunzi unui atac din partea unui străin, ci despre cum interacționezi cu toate persoanele din viața ta: familie, colegi, prieteni, cunoscuți.
Și — cel mai important — despre cum te raportezi la tine însăți:
Simți că merită să te aperi? Ești dispusă să faci tot ce este necesar pentru supraviețuirea ta?
Acesta este aspectul care diferențiază cursurile mele de toate celelalte: abordez și partea emoțională a agresiunilor — nu doar efectul asupra victimei, ci disponibilitatea ei de a acționa eficient. Orice tehnică învățată și orice armă de sprijin sunt inutile dacă tiparele emoționale nepotrivite blochează deciziile raționale. Sub pericol și stres, tiparele emoționale se manifestă automat — aplicând strategia adânc imprimată în personalitate: agresor, victimă sau salvator.
De la conștientizare la transformare reală
Prin cursurile mele ajut toate persoanele — femei, bărbați și copii — să își înțeleagă tendințele actuale, să învețe strategii noi și inclusiv să se pregătească emoțional să le aplice. Nu urmăresc cursante fericite că au absolvit ceva ușor și distractiv — ci femei suficient de "șocate" de experiență încât să ia mult mai în serios fenomenul agresiunii.
La cursurile scurte conduc exerciții de stimulare a reacțiilor emoționale și de adaptare a acestora, iar cursantele se schimbă fără să își dea seama. La cursurile mai lungi, am timp și pentru discuții, conștientizări și schimbări mai profunde. Cursurile mele sunt porți deschise prin care cursanții pot alege să treacă — cu cât participă la mai multe, cu atât ajung mai departe: mai multă conștientizare, mai multe tipare constructive, mai mult autocontrol.
Dacă vrei să lucrezi pe aceste aspecte într-un cadru securizat și incluziv, într-o atmosferă prietenoasă și serioasă — te invit la taberele pe care le organizez în iulie și august 2026. În continuare ai descrierea primei tabere:
Tabără Krav-Maga în Natură: Încredere și Siguranță – Iulie 2026
Șapte zile de antrenament autentic în natură. O săptămână în care ieși din rutină, intri în contact cu tine însăți și înveți ceva ce rămâne cu tine: cum să gândești, să te miști și să reacționezi calm și eficient în situații reale. Transformă vulnerabilitatea în putere personală și libertate.
Citește detalii pe site-ul școlii sau pe Facebook. Până în 3 mai beneficiezi de 15% reducere. Locurile sunt limitate!
Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!
László Pethő
Instructor, terapeut și mentor
Primul instructor de Krav-Maga din România


