VIOLENȚA FIZICĂ este un proces căruia trebuie să îi răspunzi prompt și eficient. Altfel riști să fii rănit grav sau chiar omorât. Dacă reușești să o eviți este perfect, însă dacă este deja în derulare singura abordare este să îi răspunzi tot cu violență. Diferențele dintre tine și agresor trebuie să fie scopul (el vrea să îți facă rău iar tu vrei să te protejezi) și eficiența (tu trebuie să acționezi mai eficient decât el). Iar tu trebuie să adopți limbajul lui de comunicare: violența.

SCOPUL nu este suficient de clar pentru toată lumea: ar trebui să fie binele și siguranța mea. Însă din cauza educației de multe ori nu suntem pregătiți emoțional să ne rănim cu adevărat agresorul, lăsându-l astfel pe el să ne rănească. Practic, am fost ”dresați” să ne iubim mai puțin decât pe cei din jurul nostru, indiferent dacă aceștia ne merită iubirea sau nu. Caz concret: o femeie se poate lăsa violată nepermițându-și să își rănească tare agresorul, însă poate distruge pe oricine se leagă de copilul ei...

Trebuie să fii mai determinat să oprești agresorul decât vrea acesta să te rănească!

EFICIENȚA nu ține de sex, de vârstă, de constituție sau de forță. Aceste elemente pot contribui mult, însă sunt altele mult mai importante și cu o pondere mult mai mare în rezultatul final al confruntării. Foarte pe scurt, este vorba despre 4 etape a căror parcurgere crește radical șansele de supraviețuire a oricărei violențe: atacă cât mai repede, doar zonele sensibile, cu armele mai eficiente și repetă până la neutralizarea agresorului. Bineînțeles, aceasta presupune să aplici VIOLENȚA, însă într-un scop constructiv.

(1) Atacă cât mai repede

Singurele patru modalități de a opri un agresor care te atacă fizic sunt: să-i provoci o durere care să îi genereze frica de tine, să îl rănești suficient de tare încât să nu poată continua chiar dacă vrea, să îl imobilizezi sau să îl faci să își piardă cunoștința.

Deoarece ne adresăm unor agresori mai mari, mai puternici și probabil mai mulți, aproape niciodată imobilizarea lor nu este posibilă sau practică. Pierderea cunoștinței este posibilă, însă nu o putem garanta. Așa că abordarea noastră trebuie să se focuseze pe lovirea rapidă, care să provoace durere și rănire.

Noi trebuie să atacăm imediat ce situația devine suficient de periculoasă. Asta poate însemna imediat după ce am fost loviți prima dată, însă putem de asemenea fi primii care lovim în cazul în care nu reușim să păstrăm o distanță de siguranță minimă.

Așa că este vital să atacăm repede. Focusul nu este pe ”tare” ci pe ”repede”. Repede atâ în sensul de ”cât mai curând” cât și în sensul de ”cu viteză cât mai mare”. Un agresor lovit va comuta automat din atac în apărare, astfel încât noi ajungem în acel moment în controlul situației. Orice alt răspuns lasă agresorul în control.

Atenție: Orice abordare care pune accent pe apărare nu este eficientă pe stradă. În mod realist, nu ai cum să te aperi eficient împotriva unui agresor determinat, care atacă constant, repede și variat. Și nu ai nici o șansă împotriva mai multor agresori.

(2) Doar zonele sensibile

Dacă avem în fața noastră un agresor mai mare și mai puternic, este inutil să îl lovim în mușchii mari. Da, este posibil să îl doară, însă cu această abordare noi suntem clar în dezavantaj.

Zonele sensibile sunt cele care nu pot fi întărite prin antrenament și care provoacă reacții puternice indiferent de statura și pregătirea agresorului. Zona inghinală, gâtul, ochii, timpanele, genunchii – sunt câteva exemple de zone care pot fi lovite de orice persoană cu rezultate extrem de eficiente. Întotdeauna trebuie să gândim în felul următor: eu am timp să lovesc o singură dată înainte ca agresorul să mă lovească la rândul lui.

Exemplu 1: Mâna mea dreaptă este la nivelul abdomenului agresorului. Unde ar fi mai bine să-l lovesc: în centrul abdomenului, la plex sau inghinal? Pentru mine diferența dintre cele trei lovituri este infimă: doar vreo 15cm mai sus sau mai jos de abdomen. Însă pentru agresor diferența va fi imensă: lovitura în plex provoacă mai multă durere și o reacție fizică mai puternică iar cea în zona inghinală durere și reacție fizică chiar mai puternice.

Exemplu 2: Sunt pregătit să lovesc cu piciorul drept piciorul drept expus al agresorului. Unde ar fi mai bine să îl lovesc: cu tibia în mușchiul mare dintre genunchi și șold sau cu călcâiul în centrul genunchiului? Lovitura în mușchi poate fi extrem de dureroasă, însă este posibil să nu putem lovi suficient de tare sau agresorul să reziste la lovitură. Însă lovitura în genunchi îl va disloca, indiferent cât de masiv este agresorul și cât de puternici îi sunt mușchii picioarelor. Agresorul cu durere în mușchi va putea continua, însă față de cel cu genunchiul dislocat este suficient să ne retragem câțiva pași pentru că nu va putea veni după noi.

Atenție: Majoritatea abordărilor (arte marțiale și sporturi de contact) interzic lovirea zonelor sensibile sau aplicarea unor tehnici care pot cauza rănirea gravă sau moartea partenerului de luptă. Acestea îți vor limita extrem de mult opțiunile pe stradă și probabil vei pierde repede și urât.

(3) Cu armele mai eficiente

Când vorbim de ”arme” majoritatea se gândesc la pistoale iar unii la cuțite sau alte mici obiecte de lovit sau tăiat. Realitatea este că majoritatea acestor arme sunt ilegal de purtat și folosit, iar cei care le poartă de cele mai multe ori nu apucă să le folosească.

Cea mai eficientă armă este creierul nostru. Iar acesta se poate folosi în primul rând de membrele și corpul nostru. Apoi, eventual de diverse obiecte din jur care pot deveni arme improvizate. Însă realitatea este că singurele arme pe care el avem permanent cu noi și singurele pe care ne putem baza în toate situațiile sunt mintea și corpul nostru.

Deci, trebuie să ne antrenăm mintea să analizeze bine situațiile, să ia decizii corecte și să dea comenzi prompte corpului nostru. Apoi, trebuie să ne antrenăm corpul să transmită în lovituri forța maximă.

Forța = masa x accelerația. Dacă lovim repede (etapa 1 de mai sus) deja forța este mai mare. Dacă învățăm să implicăm și o parte cât mai mare a masei corpului (nu doar a brațelor sau a picioarelor) forța crește și mai mult. Astfel, aceeași persoană poate să ajungă să lovească și de 10 ori mai puternic doar dacă se mișcă corect.

Bineînțeles, dacă sunt obiecte disponibile în jur, acestea pot fi folosite pentru a lovi mai tare sau a răni mai grav. Însă trebuie să decidem în fiecare moment cu ce este mai eficient să atacăm. Astfel, decât să atac cu un baston un agresor pregătit să se apere de el, mai bine îl surprind cu o lovitură cu piciorul. Sau, decât să mă lupt cu agresorul să eliberez bastonul pe care mi l-a prins, mai bine las bastonul și îl lovesc cu pumnul.

Atenție: Majoritatea abordărilor preferă un set specific și redus de arme, lăsându-ți multe alte opțiuni eficiente nefolosite. În plus, nu te pregătesc pentru atacurile cu alte arme.

(4) Repetă până la neutralizarea agresorului

Uneori o singură lovitură este suficientă să neutralizeze agresorul și să elimine pericolul la care eram expuși. O lovitură de pumn bine plasată în bărbie poate determina agresorul să își piardă cunoștința. O lovitură fermă cu podul palmei în piept poate determina agresorul să realizeze că ne-a subestimat și să ne lase în pace. Dislocarea unui genunchi va împiedica orice agresor să își continue atacul.

Însă de cele mai multe ori agresorul își va reveni după lovitura noastră și își va continua atacul, mai atent și mai determinat să ne facă rău. Așa că este vital ca imediat după prima noastră lovitură (cânt timp suntem în controlul situației) să reluăm primele trei etape: să atacăm cât mai repede cu a doua lovitură, în zona sensibilă cea mai expusă, cu cea mai eficientă armă disponibilă.

Iar apoi reluăm din nou atacul în același mod, până când agresorul își pierde voința (vrea să se retragă), își pierde capacitatea fizică (este rănit) sau își pierde cunoștința. Dacă facem o pauză oricât de mică, agresorul are șansa să se recupereze și să atace, iar noi ajungem din nou în dezavantaj.

Atenție: În sporturi și concursuri trebuie să lupți, faci pauze și există un arbitru care întrerupe confruntarea dacă este prea violentă. Pe stradă această abordare dă timp agresorului să te lovească și riști să nu mai poți continua. NU există fair-play într-o agresiune reală!

Alege înțelept METODA: dacă vrei să înveți să te aperi eficient trebuie să studiezi o metodă care a fost dezvoltată special pentru această abordare. Krav-Maga, ca artă marțială, a fost creată special pentru ca oamenii obișnuiți - ca tine și ca mine - să supraviețuiască agresiunilor reale.

Alege înțelept INSTRUCTORUL, deoarece sunt diferențe extrem de mari de cunoaștere și înțelegere a ce predă, de experiență în predare, de înțelegere a limitărilor și potențialelor elevilor. Siguranța ta depinde de ce îți va transmite instructorul și de contextul pe care ți-l va crea pentru antrenament.

Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!

László Pethő
Instructor, terapeut și mentor
Primul instructor de Krav-Maga din România