De fiecare dată când se apropie 8 Martie sau când apare o știre despre o femeie agresată, apar și ofertele: "workshop de autoapărare pentru femei", "învață să te aperi în 2 ore", "curs gratuit de self-defense". Inițiativele vin de la firme, ONG-uri, asociații — organizații cu intenții bune, care vor să facă ceva concret pentru siguranța femeilor.

Problema nu este intenția. Problema este execuția.

Am primit de-a lungul anilor mai multe solicitări de acest gen. Una dintre ultimele suna cam așa: un grup de 20 femei, 2-3 ore, focus pe "restabilirea sentimentului de autonomie și siguranță personală, construirea încrederii și conștientizarea limitelor, sprijinirea reglării stresului" — totul într-un mediu "non-violent, informat despre traume, bazat pe consimțământ".

Obiectivele sunt admirabile. Durata și condițiile, însă, fac imposibilă atingerea lor.

Ce se întâmplă de obicei la un curs de "autoapărare" de 2-3 ore?

Se predau câteva tehnici simple de ieșiri din prize: cum scapi dacă te prinde cineva de mână, te strangulează sau te îmbrățișează.

Participantele exersează într-o atmosferă relaxată, se simt bine, pleacă cu impresia că au învățat ceva util.

Instructorul bifează prezentarea, organizatorul postează pozele pe Facebook, toată lumea este mulțumită.

Însă iată ce lipsește:

Lipsește contextul agresiunii reale. O agresiune nu începe cu un atac curat, ca în sală. Începe cu ambiguitate, cu emoții puternice, cu cineva prea aproape, cu decizii care trebuie luate în fracțiuni de secundă. Unde este componenta de evitare? De de-escaladare? De înțelegere a semnalelor de pericol?

Lipsește neutralizarea agresorului. Dacă ai scăpat din priză dar nu ai neutralizat agresorul, ești într-o situație mai rea, pentru că acum l-ai înfuriat. O tehnică de ieșire din priză scoasă din context este ca o barcă fără vâsle: arată bine, dar nu te duce nicăieri.

Lipsește provocarea emoțională. Supraviețuirea agresiunilor nu se poate învăța într-un mediu confortabil. La fel cum nu poți învăța să înoți de pe mal, nu poți învăța să te aperi fără să simți frică, stres, presiune. Pretențtia ca femeile să nu fie provocate fizic și emoțional în timpul unui curs de autoapărare este nerealissă — exact aceste provocări sunt cele care construiesc încrederea reală.

Și cel mai important: lipsește timpul.

În 2-3 ore poți cel mult schimba niște mentalități. Nu poți construi abilități de supraviețuire.

Un curs serios de autoapărare are nevoie de minimum 6 ore pentru a acoperi elementele esențiale: înțelegerea agresiunii, evitarea și de-escaladarea, principiile de bază ale supraviețuirii, câteva tehnici fundamentale, exersarea sub presiune emoțională. Cu cât durata este mai mare, cu atât eficiența crește.

De ce acceptă totuși unele organizații să ofere cursuri de 2-3 ore?

Pentru că există instructori dispuși să le predea. Și nu sugerez că sunt toți incompetenți sau profitori. Mulți sunt profesioniști care fac un compromis: "mai bine ceva decât nimic". Și într-o anumită măsură, au dreptate — orice expunere la tema autoapărării este mai bună decât zero expunere.

Însă compromisul devine periculos când participantele pleacă cu o falsă senzație de siguranță. Când cred că știu să se apere, deși în realitate tehnicile învățate ori nu vor funcționa sub stres, ori prin aplicare incorectă le vor agrava situația. Falsa încredere poate fi mai periculoasă decât lipsa oricărei pregătiri.

Am ales de fiecare dată să fiu onest cu organizatorii. Am refuzat să predau un curs de "autoapărare" în 2-3 ore. Am propus în schimb un curs de "introducere în abordarea agresiunilor" — cu focus pe înțelegere, pe schimbarea mentalității, cu câteva elemente demonstrative. Am propus și variante mai lungi, de 6-9 ore, care ar fi permis atingerea reală a obiectivelor.

Însă, de cele mai multe ori, organizatorii au ales alt instructor (de la alte școli), care a acceptat formatul scurt. Pentru că organizatorii nu doreau să se implice mai mult în (1) a atrage femei la un curs mai serios și în (2) a aloca resurse materiale pentru o predare mai eficientă. Pentru că NU doreau un curs eficient, ci un curs pentru buna dispoziție a participantelor. Nu învățare și transformare, ci distracție.

Îi înțeleg, însă NU sunt de acord cu ei. Eu cred că cine folosește limbajul siguranței are responsabilitatea să ofere siguranță reală, nu doar impresia ei.

Ce ar trebui să conțină un curs eficient de autoapărare pentru femei?

• Înțelegerea agresiunii: cum apare, cum se manifestă, cum gândește agresorul.
• Conștientizarea mediului: cum citești semnalele de pericol, cum eviți situațiile riscante.
• De-escaladarea: cum dezamorsezi un conflict înainte de a deveni fizic.
• Hotărârea de a acționa: cum depășești blocajul emoțional care apare în fața pericolului.
• Tehnici simple, bazate pe zone sensibile ale corpului, care funcționează indiferent de mărimea sau forța agresorului.
• Exersare sub presiune emoțională crescândă — pentru că într-o agresiune reală nu vei fi calmă și concentrată.

Și toate acestea au nevoie de timp, de un mediu care provoacă dar și protejează, și de un instructor care înțelege că rolul lui nu este să ofere un umăr pe care să plângi, ci să te facă mai puternică și mai independentă.

Dacă ești femeie și cauți un curs de autoapărare, întreabă-te: "Voi pleca de aici cu abilități reale sau doar cu o senzație plăcută?" Dacă răspunsul nu este clar, continuă să cauți.

Pe 22 martie, la Cluj-Napoca, predau ediția a 10-a a cursului Supraviețuirea Agresiunilor, pentru Femei. 6 ore intensive. Îți ofer siguranță și respect, însă nu confort — un curs real, cu provocări reale și rezultate reale. Sute de participante în 13 ani de cursuri pentru femei.

Cunoști o femeie care merită siguranță reală, nu doar iluzia ei? Trimite-i acest articol.

Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!

László Pethő
Instructor, terapeut și mentor
Primul instructor de Krav-Maga din România