De ce este bine să ”faci pe mortul” doar în situații limită?

Natura este plină de exemple funcționale de comunicare și supraviețuire. Iar noi – fiind parte a naturii – am putea învăța foarte multe doar prin observarea diverselor interacțiuni din natură. Din păcate, concentrațiile urbane și dezvoltarea tehnologică ne-au îndepărtat mult de la natură și de la modelele sănătoase de interacțiune. Aproape tot ce am învățat și știm despre abordarea agresiunilor este greșit – nu neapărat etic cât funcțional. În natură nu există ”bine” sau ”corect” ci doar ”funcțional” și ”eficient”.

În poză este pisica mea împreună cu un gușter. Prima dată am văzut pisica mergând cu gușterul în gură și credeam că vine la mine – de multe ori îmi aduce animale și le mănâncă doar după ce se asigură că eu nu am nevoie de ele. Însă a eliberat gușterul și l-a prins din nou de câteva ori. Când m-am apropiat gușterul nu mai mișca iar pisica simula că nu este atentă. Din când în când atingea gușterul ca să-l stimuleze să se miște, însă acesta făcea pe mortul. Până la urmă pisica s-a plictisit și a plecat în altă parte, lăsând gușterul nevătămat. Gușterul a rămas nemișcat și când l-am luat și l-am mutat într-o tufă deasă, la adăpost de pisică.

În mod natural, la orice amenințare ființele vii au trei categorii de răspunsuri posibile: luptă, fugă și îngheț. Fiecare strategie are avantajele și dezavantajele ei, fiind optimă în anumite situații particulare și dezastruoasă în alte situații.

Analizând interacțiunea dintre pisică și gușter din perspectiva agresor (pisică) – victimă (gușter), reiese că:

Pisica era mult mai rapidă și mai puternică, iar gușterul nu avea nici o șansă într-o confruntare directă. Așa că strategia de ”luptă” nici măcar nu a fost activată.
Gușterul a încercat de 2-3 ori strategia de ”fugă”, însă a fost prins imediat de pisică. Imediat ce a văzut că această strategie nu funcționează, gușterul a trecut la ”îngheț”.

Gușterul a supraviețuit nu pentru că pisica nu ar fi putut să-l omoare ci pentru că nu avea nici o motivație să o facă. Sigur pisica era deja sătulă și în acele momente voia doar să se ”joace”. Însă ceea ce era o joacă pentru pisică era un pericol de moarte pentru gușter. Dacă gușterul ar fi continuat să încerce să fugă, ar fi stimulat în continuare pisica și ar fi fost cu siguranță rănit sau chiar omorât în proces.

Cum putem aplica noi, ca oameni, aceste principii?

În primul rând să nu alegem să luptăm cu cei care ne domină fizic și sau psihic. Concret, eu – ca bărbat – nu mă voi lua la trântă cu alt bărbat mai masiv și mai puternic decât mine, pentru că este clar că voi pierde. Similar, o femeie nu se va lua la bătaie cu un bărbat pentru că dacă acesta chiar vrea probabil o va anihila ușor. Dezavantajele majore care apar atunci când sunt diferențe de masă, putere și pregătire tehnică sunt motivele pentru care în toate sporturile de contact competițiile se organizează pe categorii de greutate și experiență.
În al doilea rând, fuga este ”sănătoasă” doar atunci când este posibilă. Mulți se bazează pe faptul că vor fugi atunci când vor fi în pericol, refuzând să analizeze cazurile în care fuga nu este posibilă. Și sunt o mulțime de astfel de scenarii posibile: probleme la picioare, obezitate, slăbiciune datorită unei boli, consum de alcool, agresor mai rapid, locație retrasă sau căi de evacuare blocate... Sau suntem împreuna cu persoane care nu pot fugi sau ne încetinesc fuga: parteneri, copii, părinți, prieteni.
În al treilea rând, înghețarea este potrivită doar atunci când nici fuga și nici lupta nu sunt posibile. Este ce mai dezavantajoasă variantă, pentru că depindem complet de agresor. Însă dacă nu avem alternative, înghețarea ne ajută prin două aspecte: nu provocăm suplimentar agresorul și ne conservăm resursele. Ambele sunt vitale, deoarece agresorul este mai neglijent cu o victimă ”moartă” și este posibil să apară în continuare un moment în care să putem reveni la luptă sau fugă.

Glumă: Ion și Gheorghe se plimbă prin pădure. La un moment dat Ion întreabă: ”Ce ai face dacă ne-am întâlni cu un urs?” Gheorghe răspunde cu încredere: ”Aș fugi.” La care Ion mirat întreabă: ”Ești sigur că poți fugi mai repede decât ursul?” Gheorghe cu un zâmbet în colțul gurii spune: ”Nu am nevoie. Trebuie doar să fug doar puțin mai repede decât tine!”

Cum acționăm noi în realitate? Ce ar trebui să evităm?

Intrăm prea des în conflict și provocăm agresorul. Nu înțelegem diferența dintre ”a avea dreptate” și ”a ajunge acasă în siguranță”. Nu alegem fuga (retragerea) atunci când ar fi cea mai sănătoasă opțiune. Și chiar și când este clar că suntem dominați, ne zbatem incontrolabil, consumându-ne inutil energia și enervând suplimentar agresorul. Sub stres mare sunt suficiente doar câteva zeci de secunde de agitație pentru a rămâne fără suflare și energie!
Ne bazăm că ne apără alții sau că vom fugi. Extrem de puține persoane intervin în caz de agresiune gravă, iar cei care intervin de cele mai multe ori nu știu să o facă eficient. De regulă intervențiile funcționează doar pentru că agresorul nu a fost suficient de determinat sau era și el foarte slab. Și este clar că fuga nu este foarte des posibilă. Încercarea constantă și nereușită de a ne îndepărta de un agresor care ne ține ne consumă energia și îl enervează suplimentar.
De multe ori înghețăm de frică și rămânem la mila agresorului. În special persoanele traumatizate anterior (preponderent femei) au tendința de a renunța la orice acțiune. Însă față de un agresor determinat sau care vrea reacții de suferință de la noi strategia nu funcționează. Din contră, stimulează agresorul să fie și mai violent, înrăutățindu-ne situația.

Cum pot cunoștințele de Krav-Maga schimba situațiile?

Să evităm conflictele: nu neapărat să ”fugim” ci să ne ”retragem” controlat. Să renunțăm la EGO atunci când sănătatea sau siguranța noastră (și a celor apropiați) este în pericol. Să conștientizăm că este mai important să ajungem cu bine acasă decât să avem dreptate sau să (ne) facem dreptate. Majoritatea agresiunilor fizice sunt consecința unor altercații verbale care au escaladat inutil. Deci, vom putea evita majoritatea agresiunilor fizice prin detensionarea situațiilor conflictuale.
Dacă nu putem evita agresiunea fizică, sau dacă suntem agresați emoțional repetat, va trebui să neutralizăm agresorul. Cu cât acesta este mai mare și mai puternic, cu atât este mai important să îl ”atacăm” acolo unde este slab și neprotejat. La cursurile de Krav-Maga învățăm care sunt avantajele noastre și dezavantaje agresorului, astfel încât să avem șanse reale de neutralizare a oricărei persoane care ne vrea răul.
Dacă suntem imobilizați fizic și nu putem nici fugi și nici lupta, cea mai bună strategie este să ne oprim din orice mișcare. Ne focusăm pe respirația proprie și analizăm acțiunea ca un spectator. Încercăm astfel să ne conservăm resursele și ne dăm timp să analizăm agresorul. Nu renunțăm la supraviețuire ci rămânem alerți mental astfel încât să ne mobilizăm resursele fizice doar atunci când apare primul moment potrivit. În cazuri extreme este posibil să nu apară, însă orice agitație inutilă a noastră doar ne va grăbi sfârșitul.

Strategiile de supraviețuire au un singur rol: de a ne crește șansele de a ne continua viața, cu cât mai puține efecte negative. Acestea nu sunt garanții de scăpare nevătămată ci doar abordări care funcționează mai bine decât altele. Este ca și cu centura de siguranță în mașină: nu ne scapă de orice accident, însă este mai bine să o purtăm pentru cazurile în care chiar ne-ar salva viața.

Ce pot face eu pentru a trăi mai echilibrat și în siguranță?

Noi nu suntem gușteri și avem în plus față de acesta opțiunea de a ”lupta” - bineînțeles, doar dacă suntem dispuși să învățăm cum să o facem eficient. Instinctele noastre naturale au fost ”amorțite” și ”dereglate” de educația pe care am primit-o. Suntem astfel mai predispuși să facem alegeri greșite, care nu doar că nu se scapă ci ne agravează situația...

Vrei să înveți un Krav-Maga autentic și eficient, într-un cadru natural și liniștit? Vrei să înveți atât tehnici specifice cât și principii pe care să le aplici în toate ariile vieții tale? Vrei să acumulezi cunoștințe noi, deprinderi noi și să îți formezi noi tipare emoționale? Vrei nu doar să aprofundezi cele trei strategii (luptă, fugi, îngheață) ci să lucrezi și pe stările emoționale care vor alege între ele în situațiile reale de pericol?

Alege să faci vara asta ceva diferit. Transformă-ți o parte din vacanță într-o aventură utilă și plină de energie! Citește descrierea celor două tabere pe care le organizez în această vară și rezervă-ți locul. Taberele sunt identice, așa că alege una în funcție de perioda care ți se potrivește: