Când afirmi că ai învățat să înoți, cei din jur se gândesc că știi să te menții la suprafața apei și că poți să te deplasezi pe distanțe scurte în apă. Nimeni nu presupune că poți înota 30 lungimi de bazin fără oprire sau că participi cu succes la concursuri de înot.

Când afirmi că ai învățat să conduci, cei din jur se gândesc că ști să manevrezi mașina prin trafic și să o parchezi în siguranță. Nimeni nu presupune că știi conduce off-road sau că participi la raliuri de formula 1.

Pe de altă parte, când afirmi că ai învățat niște principii și tehnici de autoapărare, toată lumea se așteaptă ca tu să fii infailibil în orice confruntare. Iar dacă nu ești în stare să concurezi cu succes un boxer, un luptător de MMA, orice practicant de arte marțiale sau pe cel mai temut infractor din oraș, ei consideră că de fapt ce ai învățat nu are nici o valoare.

Din cauza înțelegerii greșite a autoapărării, lumea are așteptări nerealiste legate de aceasta.

Sunt foarte mulți oameni care duc o viață normală fără să știe să înoate. Însă aceștia trebuie să evite să între în piscine mai adânci, în râuri sau în mare. Iar dacă accidental cad în apă adâncă riscă să moară. În același timp, sunt mulți oameni care știu să înoate la un nivel de bază. Ei se pot distra în apă atât timp cât sunt aproape de mal. Însă sunt foarte puțini cei care înoată foarte bine, care au tehnica, rezistența și viteza necesare pentru a participa la concursuri de înot.

Sunt foarte mulți oameni care duc o viață normală fără să știe să conducă mașina. Însă aceștia depind de alți oameni pentru a se deplasa mai repede, mai ușor sau pe distanțe mai mari. În același timp, sunt mulți oameni care știu să conducă la un nivel de bază. Ei pot merge cu mașina pe orice drum amenajat, deplasându-se în siguranță cu o viteză normală. Însă sunt foarte puțini cei care conduc foarte bine, care au tehnica și reflexele necesare pentru a participa la concursuri de îndemânare sau de viteză, off-road sau pe asfalt.

Legat de autoapărare, marea majoritate a oamenilor (atât femei cât și bărbați) nu știe să se apere eficient. Libertatea lor de acțiune este de multe ori constrânsă de amenințările din jur. În același timp, sunt și oameni care se pot apăra la un nivel de bază. De obicei îi ajută forța fizică, și-au format strategii funcționale în urma conflictelor în care au fost implicați sau au învățat tehnici de autoapărare. Însă sunt foarte puțini cei care luptă foarte bine, care au tehnica, forța, rezistența și reflexele necesare pentru a participa la concursuri sau lupte în ring.

Partea bună este că în viața reală ai mult mai mare nevoie de abilități de bază și medii decât de performanță. Chiar dacă performanța pare tentantă (cine nu și-ar dori să fie campion național sau mondial la orice activitate?) eforturile și riscurile sunt extrem de mari. Pentru performanță trebuie să investești extrem de mult timp și efort, ceea ce presupune de multe ori neglijarea altor arii importante din viață. În plus, atât în timpul pregătirii cât și al concursurilor riscurile de accidentare sunt foarte mari. Majoritatea sportivilor de performanță își termină cariera cu un corp uzat și plin de cicatrici, uneori chiar cu infirmități.

În continuare mă voi referi la supraviețuirea agresiunilor (indiferent de natura sau gravitatea acestora) și performanța în concursuri de lupte (pe tatami, în ring, în cușcă etc.).

Câteva diferențe dintre supraviețuire și performanță sunt:

• Supraviețuirea este o situație pe care încerci să o eviți cât mai mult. Ideal ar fi ca niciodată să nu ajungi în situația în care să ai nevoie de ea. Pe de altă parte, performanța este o situație pe care nu doar o cauți ci căreia îți dedici majoritatea timpului și efortului.
• Supraviețuirea este despre evitarea pericolului, despre eliminarea cât mai rapidă a agresorului și despre părăsirea cât mai rapidă a locului agresiunii. Performanța însă presupune intrarea voluntară în confruntare, agresarea altei persoane chiar atunci când ai putea pleca în siguranță, impunerea unor reguli și folosirea protecțiilor care să prelungească confruntarea pentru spectacol.
• Supraviețuirea este despre păstrarea integrității fizice și emoționale. Performanța este despre hrănirea ego-ului.
• Supraviețuirea nu are reguli – orice acțiune care ți-ar oferi un avantaj asupra agresorului este binevenită. Performanța are o mulțime de reguli, care să asigure un echilibru de forțe și o luptă de durată.
• Supraviețuirea poate însemna înfruntarea mai multor agresori, mai mari, mult mai puternici, înarmați. Performanța înseamnă înfruntarea unei singure persoane, care are abilități fizice, statură, greutate și cunoștințe tehnice similare cu ale tale.
• Supraviețuirea depinde doar de tine. Ești singur și doar tu poți obliga agresorul să se oprească. Performanța însă are întotdeauna un arbitru care va opri confruntarea dacă aceasta deviază de la regulile prestabilite. Ai inclusiv medici care să te ajute imediat dacă ești rănit.
• Supraviețuirea se bazează preponderent pe surpriză, pe intrarea în agresor și rănirea lui. Performanța se bazează preponderent pe forță, viteză, capacitatea de apărare și de a încasa lovituri.
• Supraviețuirea diferitelor amenințări specifice poate fi învățată relativ repede. Se urmărește preponderent adoptarea mentalității potrivite și cunoașterea unor tehnici eficiente. Performanța necesită ani mulți de pregătire intensivă, cu accent pe tehnică și condiție fizică.
• Supraviețuirea nu oferă nici o garanție de reușită. Este vorba doar de creșterea șanselor de a te întoarce acasă nevătămat sau cu răni ușoare. Performanța nu oferă nici ea vreo garanție de reușită. Chiar și campionii mondiali întâlnesc la un moment dat rivali care îi elimină din joc. Nici o personă și nici o tehnică nu sunt infailibile.

La fel cum nu poți să afirmi că o persoană nu știe să conducă dacă nu participă la raliuri, sau că nu știe să înoate dacă nu a câștigat vreun concurs, nu ai cum să afirmi că o persoană nu este capabilă să se apere eficient dacă nu are șanse într-o confruntare cu reguli, în ringul de concurs.

O confruntare pe stradă este complet diferită de una în ring. Sunt contexte diferite, cu reguli diferite și obiective diferite. O persoană care se bate bine pe stradă s-ar putea să nu aibă nici o șansă în ring, însă și reciproca este adevărată. Cineva care s-a antrenat să lupte cu reguli și cu un singur adversar similar ca tehnică și capacități fizice poate avea șanse mici de a supraviețui atacurilor de pe stradă.

În final, câteva caracteristici specifice ale autoapărării:

• Este o unealtă pe care e bine să o ai cu tine permanent și în același timp să speri că nu va trebui să o folosești niciodată. Este ca și orice asigurare (de viață, a casei, a mașinii etc.) - este bine să o ai chiar dacă speri să nu o folosești.
• Nu necesită capacități fizice excepționale. De fapt, ar trebui să poți să te aperi eficient și atunci când ești obosit, bolnav sau rănit. Este ideală pentru copii, femei și bărbați.
• Eficiența ei depinde preponderent de gândirea și tiparele tale emoționale. Cu cât reușești mai bine să îți controlezi frica și cu cât ești mai pregătit emoțional să îți rănești agresorul, cu atât ai șanse mai mari.
• Tehnicile necesare supraviețuirii anumitor agresiuni specifice se pot învăța relativ repede, în câteva zile sau ore. Cu cât înveți mai multe tehnici și principii, cu atât ai șanse mai mari în circumstanțe mai variate.
• Cu cât te antrenezi mai mult cu atât devii mai eficient iar șansele tale cresc. Antrenamentul te dezvoltă mental, emoțional și îți formează automatisme care pot face diferența dintre viață și moarte.

Agresorii își caută victime slabe, neajutorate. O persoană puternică emoțional și capabilă să se apere fizic va fi evitată de agresori. Autoapărare nu doar că nu te face agresiv ci chiar elimină din viața ta majoritatea provocărilor actuale.

Majoritatea agresorilor acționează la un nivel foarte redus de eficiență. Problema nu este că ei sunt prea eficienți ci că cei agresați nu sunt de loc pregătiți. Nu nivelul absolut este improtant ci diferența dintre nivelul de înțelegere și pregătire al agresorului și al agresatului. Dacă te educi potrivit (prin cursuri create special pentru abordarea agresiunilor reale), ai șanse să îți ridici nivelul cel puțin la cel al majorității agresorilor, însă de multe ori tehnic ești mult mai bine pregătit decât aceștia. Astfel, ai șanse reale de supraviețuire a majorității agresiunilor.

Fă sport constant chiar dacă nu participi la olimpiade. Educă-te să supraviețuiești agresiunilor chiar dacă nu participi la concursuri de lupte în ring (care oricum nu au aproape nici o tangentță cu supravietuirea agresiunilor din viața reală).

Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!

László Pethő
Instructor, terapeut și mentor
Primul instructor de Krav-Maga din România

[ O parte din poză a fost preluată de la https://www.gq.com/story/adult-swam ]