Zilele acestea am aflat despre o succesiune de evenimente în Cluj-Napoca care va culmina cu Marșul Femeii din 15 aprilie. Și așa am aflat și că luna aprilie este luna internațională a conștientizării asaltului sexual.

Am fost curios să vad care sunt revendicările celor care vor mărșălui în luna aprilie și nu am fost de loc surprins să constat că se integrează în linia promovată prin toate evenimentele similare din anii anteriori. Concret, se cere monitorizarea mai strictă a delicvenților, eficientizarea acțiunilor poliției, educația sexuală în școli, incriminarea celor care cumpără servicii sexuale, finanțarea clinicilor pentru supraviețuitorii agresiunilor sexuale, alte programe de educație teoretică legate de violența de gen.

Din păcate, din punctul meu de vedere este prea puțin. Imaginea articolului prezintă o femeie strangulată. Imaginează-ți mulțimea emoțiilor pe care le simte în acest moment: neputință, frică, durere, umilire, scârbă etc. Iar dacă agresiunea continuă în alte forme emoțiile negative se amplifică și se diversifică în continuare. Care dintre revendicările militanților pentru drepturile femeii o pot ajuta pe femeie în acest moment specific?

Mai mult ca sigur agresorul a auzit de nenumărate ori – cel puțin în societatea occidentală – că nu este etic și legal să agresezi o femeie. Este posibil ca după consumarea agresiunii victima să primească ajutor medical și psihologic, dacă are curajul și posibilitatea să le ceară. De asemenea, este posibil ca ulterior agresorul să fie prins și pedepsit legal. Foarte frumos, însă care dintre aceste aspecte a ajutat-o pe femeie în momentul agresiunii?

Am fost cu toții educați să punem mai mult accent pe rănile fizice decât pe cele emoționale. Când mergem la medicul legist acestea ne identifică și ne măsoară leziunile corporale. Și contorizează numărul de zile de spitalizare necesare. Însă cine măsoară traumele emoționale suferite? Cine contorizează zilele, lunile și anii de lupte interioare prin care va trece victima pentru a-și recăpăta încrederea și stima de sine? Cui îi pasă că majoritatea victimelor nu se recuperează emoțional complet niciodată?

OK, ție îți pasă. Și mie îmi pasă. Și celor de la marș le pasă. Însă ce se face pentru asta? Se acționează în continuare – dacă se poate mai intens – în domeniile care nu au legătura directă cu agresiunea propriu zisă. Educația și prevenția sunt ideale, însă întotdeauna vor fi indivizi care vor încălca normele sociale. Asistența ulterioară este vitală, însă nu înlătură agresiunea ci doar încearcă să îi reducă efectele nocive.

Din păcate, în timpul agresiunii femeia (sau orice altă persoană, indiferent de sex sau vârstă) este singură. Prietenii aflați în apartamentul vecin, polițiștii de pe stradă, psihologul din cabinetul de peste drum, judecătorii din centrul orașului sunt ca și inexistenți. Pentru minute sau ore de coșmar, victima este singură cu agresorul (sau cu agresorii!). Singura persoană care ar putea-o ajuta este ea însăși, pentru că doar ea este de față.

Însă ca să acționeze eficient în asemenea situații trebuie să știe ce să facă. Trebuie să știe să evalueze situația obiectiv, să știe ce opțiuni are, cum să deescaladeze conflictul și cum să oprească agresorul. Iar acestea necesită o pregătire anterioară specifică, mentală, fizică și emoțională.

Agresiunea este un subiect aproape tabu în societatea noastră. Și se aseamănă foarte mult ca model de abordare cu sexul. Pe de o parte ni se spune ca sexul și agresiunea sunt de evitat și chiar blamat, pe de altă parte toată mass media e plină de corpuri expuse și de violență sub toate formele. Iar violența este prezență în majoritatea desenele animate și jocurilor pentru copii! Persoane de bună credință militează pentru educație sexuală și promovarea nonviolenței, însă nu te învață cum să ai o viață sexuală echilibrată sau cum să folosești violența atunci când este necesar.

Ceea ce nu cunoaștem ne sperie. Dacă nu stăpânim un subiect, îl evităm. Ne punem ochelari de cal și pretindem că nu există decât ceea ce vrem să vedem. Există agresiune împotriva femeilor, în forme mult prea variate și neplăcute. Însă este mai ușor să ne vărsăm mânia și frustrarea pe agresori și să simpatizăm cu victimele decât să înfruntăm direct, cu ochii deschiși procesul propriu zis, violența. Este mult mai ușor să pasăm responsabilitatea instituțiilor statului decât să facem noi înșine ceva în această privință.

Tot ceea ce se face în acest moment pentru ajutorarea femeilor este necesar. Însă nu este suficient! Femeile trebuie învățate că au dreptul să se apere în timpul agresiunii și că au capacitatea fizică, emoțională și rațională să o facă eficient. Din păcate, acest ajutor nu poate veni de la cei care evită intenționat acest subiect, deoarece nu au educația necesară. Cum te poate scăpa o prietenă de un agresor dacă nu știe cum să îl ia în siguranță de pe tine? Acest ajutor poate veni doar de la oamenii buni educați pentru violență.

Aceștia nu sunt oameni violenți sau agresivi, ci oameni pașnici care știu cum să folosească violența ca o unealtă pentru a se proteja și pentru a-i proteja pe cei din jurul lor. Nu este de dorit ca un prieten să se joace cu cuțitul în noi, însă uneori un chirurg ne poate salva viața tăind cu bisturiul în carne vie. La fel cum chirurgul a învățat cum să facă acest lucru în siguranță și pentru un bine superior, așa și cineva educat pentru a se apăra va folosi violența doar pentru a face bine.

Închei cu recomandarea pe care o fac de mulți ani: femeilor (și copiilor și bărbaților deopotrivă) învățați să vă apărați fizic! Există soluții simple pe care nici nu vi le imaginați pentru a scăpa din majoritatea agresiunilor. Nu-i credeți pe cei care afirmă că o femeie este neajutorată în fața unui bărbat mai puternic – ei sunt din aceeași categorie de oameni care la un moment dat afirmau ca pământul este plat. Există soluții, însă trebuie să vă informați.

Nu uitați, s-a descoperit de mult că pământul este rotund. Iar pentru a descoperi cum puteți să vă apărați atunci când sunteți singure cu agresorul trebuie doar să urmați câteva cursuri de autoapărare special concepute pentru aceste situații. Krav-Maga este probabil cea mai bună opțiune, deoarece a fost conceput special pentru situații de agresiune reală, special pentru oameni obișnuiți (femei, copii, bărbați de orice vârstă) agresați de indivizi mai mari și mai puternici.

Citește celelalte Articole și urmărește Filmările de pe acest site. Acestea conțin foarte multe informații utile care te pot ajuta să îți schimbi perspectiva, să devii mai puternic și să te simți mai în siguranță. Iar pentru a afla despre următoarele cursuri poți să te abonezi la Noutățile prin e-mail și să dai Like paginii de Facebook.

Iar dacă ai nevoie de un sfat personal, nu ezita să mă întrebi!

Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!

László Pethő
Instructor Krav-Maga, centura neagră