Eu sunt aceeași persoană, cu aceleași valori și cu aceleași gânduri indiferent cu cine interacționez. Ce îmi adaptez față de diferite persoane și contexte sunt energia mea și felul în care mă manifest. Însă esența și intenția sunt aceleași.

Și atunci de ce primesc feedback atât de variat? De ce o persoană îmi scrie ”Nici nu-ti imaginezi ce impact ai in transformarea mea.” iar alta ”De unde le știi pe toate așa sigur?” De ce unii percep cuvintele mele ca un sprijin valoros iar alții ca pe o amenințare?

Răspunsul este simplu: diferă persoana cu care discut. Mai exact, diferă disponibilitatea acesteia de a-și înfrunta temerile. Iar eu sunt ”expert” în a depista și demasca frici și blocaje, pentru a oferi interlocutorului șansa de a se elibera de ele ;)

Aproape toate problemele din viața noastră sunt cauzate de conflicte. Multe dintre aceste conflicte sunt externe (cu alte persoane sau situații), însă majoritatea sunt interne (în noi înșine). Unii dintre noi suntem obișnuiți să evităm conflictele cu alte persoane, însă câți dintre noi știm ce să facem cu gândurile și emoțiile noastre negative, distructive? Oricât de mult ne-au făcut alții să suferim, inchizitorul nostru suprem suntem noi: mintea și tiparele noastre, conștiente și mai ales subconștiente.

”De unde le știi pe toate așa sigur?” De 40 ani mă analizez și lucrez să devin mai echilibrat, de peste 30 ani învăț despre autoapărare, de aproape 20 ani învăț și predau supraviețuire, de aproape 10 ani învăț și sprijin persoane în vindecarea fizică și emoțională.

Nu le știu ”pe toate”, însă m-am specializat în înțelegerea și controlarea agresiunii. În identificarea ”inamicului” din afara noastră, dar și a ”inamicilor” din noi înșine. În înțelegerea tiparelor care provoacă emoții negative sau acțiuni care nu sunt benefice. Tipare atât de adânci încât de cele mai multe ori nici nu le conștientizăm. Tipare atât de dureroase încât ne este frică să ne apropiem de ele. Tipare atât de familiare încât preferăm suferința cunoscută unei eliberări în incertitudine.

Ști ce fac oamenii când sunt puși în fața unui pericol sau în fața unei dureri? Încearcă să fugă sau să atace. La fel, și în cazul confruntării cu aceste tipare, oamenii încearcă să fugă sau să atace.

Observație: În continuare NU mă refer la agresiuni din exterior în care răspunsul nostru de apărare este necesar, ci la situații defavorabile pentru noi din cauza felului în care interpretăm realitatea și a felului în care alegem să acționăm pe baza acestei interpretări. Sunt situații în care avem cel puțin două variante de interpretare și acțiune iar noi alegem repetat varianta care ne este defavorabilă...

Cum fug oamenii?

Dacă cineva îi confruntă cu un tipar propriu, cel mai simplu este să nege că au acel tipar. Ei nu suferă, ei nu sunt nervoși - ei vor să creadă că sunt fericiți și liniștiți. Sau, dacă nu sunt fericiți, cauza problemei este oricare alta, de preferat una exterioară: alte persoane, alimente, evenimente etc. Este extrem de dificil să admiți că ai o problemă în tine, un defect interior...

Însă dacă cineva le indică prea evident tiparul respectiv iar ei nu îl mai pot ignora, una dintre soluții este îndepărtarea de persoana respectivă. Ne îndepărtăm de prieteni care ne-au ”rănit” spunându-și părerea sinceră despre noi, renunțăm la terapeuți și mentori pentru că ne pun în situații ”inconfortabile”, fugim din relații cu parteneri ”nepotriviți”, demisionăm de la locuri de muncă cu șefi ”abuzivi”.

Astfel, ei fac orice pentru a evita acceptarea existenței propriului tipar nociv, iar în cazul în care totuși conștientizează problema caută cauzele în altă parte.

Cum atacă oamenii?

Fuga este cea mai inofensivă reacție. Nu este benefică pentru cei care fug deoarece continuă să poarte cu ei cauzele problemelor, însă cel puțin nu încearcă să îi rănească pe cei din jurului lor.

Însă o reacție frecventă este atacarea interlocutorului, în încercarea de a-l răni sau discredita. Rănindu-l, îl determină pe el să se retragă, iar discreditându-l se pot retrage ei cu convingerea că ”au dreptate” în a rămâne neschimbați.

Aceștia sunt oamenii cei mai sensibili și cei mai afectați de rănile lor. Sunt cei care ar avea cea mai mare nevoie de ajutor extern...

Ce i-ar ajuta cu adevărat?

”Nu poți rezolva o problemă de la același nivel de conștiență care a creat-o. Trebuie să înveți să vezi lumea din altă perspectivă.” Albert Einstein

De multe ori ne putem descurca și singuri în a ne rezolva problemele, însă frecvent este necesar ajutorul cuiva care are o altă perspectivă, care înțelege diferit procesele și are experiență în a le aborda mai eficient. Și chiar dacă ne-am descurca până la urmă și singuri, un ghidaj exterior ne scutește mult timp, efort și suferință.

Însă pentru a accepta recomandările și ghidajul altcuiva, trebuie să trecem printr-un proces provocator. Și doar ulterior va putea urma și procesul de ”vindecare”, care vine cu (multe) alte provocări mari.

Ce avem nevoie cu adevărat este să luăm o pauză atunci când ne vine să fugim. Să rămânem puțin pe loc, fără să atacăm. Să ne acordăm puțin timp de analiză, cu mintea și cu inima. Cel puțin una dintre ele va vrea să fugim, însă cealaltă s-ar putea să ne spună că am fugit destul și că ar merita să stăm.

Dacă știu că am tot fugit ani întregi de confruntarea cu un tipar (o amintire dureroasă, o experiență neplăcută, un obicei distructiv, o emoție negativă, un anumit gen de relaționare etc.) însă viața mea este în continuare influențată negativ, oare cum ar fi ca de data asta să încerc ceva diferit? Dacă se termină cu bine este excelent, însă dacă nu, practic rămân în starea actuală fără să pierd nimic.

Apoi trebuie să evaluez interlocutorul: prieten, terapeut, mentor etc. Trebuie să fiu convins că îmi vrea binele și trebuie să fiu dispus să îi acord încrederea mea. Ai avea încredere să intri cu orice ghid într-o pădure deasă și întunecată, cu umbre și sunete care par înfricoșătoare? Navigarea tiparelor proprii, a gândurilor și mai ales a emoțiilor proprii poate fi chiar mai provocatoare, așa că trebuie să ai încredere în ghidul tău.

Trebuie să conștientizezi că rolul ghidului NU este să te mențină în zona de confort. Transformarea poate fi dureroasă emoțional (și uneori chiar și fizic) iar ghidul uneori te va împinge spre demonii tăi. Doar dacă vei reuși să îi privești în ochi și să îi înfrunți vei avea șanse să te eliberezi de ei. Așa că este important să îți reamintești mereu că ghidul tău este lângă tine să te ajute, nu să îți facă rău.

Bineînțeles, nu sunt pregătite toate persoanele să își înfrunte demonii, să își rezolve problemele interne. Din păcate avem fiecare atât de multe probleme interne încât nu ne ajunge o viață pentru a le rezolva pe toate. Degeaba suntem convinși că avem una singură și că vom avea o viață ideală dacă o rezolvăm. Când scăpăm de demonii mari se face liniște și începem să îi vedem pe cei mai mici. Reluăm procesul urcând pe o spirală, probabil tot mai ușor, însă niciodată plăcut.

O persoană rănită TREBUIE să înveţe despre VIOLENȚĂ pentru a se putea proteja de agresiuni suplimentare şi pentru a nu-i răni pe ceillați (drin frică exagerată). Asta NU presupune să devină violentă, ci să folosească constructiv această unealtă.

Beneficiile autoapărării

Mai sus am scris despre un proces general de a aborda orice rană, orice tipar distructiv. Sunt o mulțime de metode de a lucra cu acestea, de la cele recunoscute oficial (psihoterapie, consiliere, mentorat) la altele mai puțin cunoscute sau explicabile științific. Fiecare persoană poate explora aceste metode pentru a o găsi pe cea care i se potrivește.

Și cum poate știi când i se potrivește o metodă? Atunci când se simte bine? Nu neapărat. Probabil procesul va fi dureros, însă rezultatul final trebuie să fie eliberarea reală de tipar, verificat printr-o viață mai echilibrată și mai fericită.

Autoapărarea, în felul în care o predau, rezolvă eficient anumite traume și tipare distructive. Însă influența ei este mult mai largă iar avantajele ei sunt mult mai mari!

Atunci când înveți să te aperi de un agresor, dobândești de fapt o nouă abilitate: cea de a te apăra eficient. Cu fiecare nouă experiență, cu fiecare nou agresor de care te-ai apărat cu succes abilitatea ta este tot mai eficientă. Iar încrederea ta în tine, în forțele tale este tot mai mare. Iar asta înseamnă că îți va fi din ce în ce mai ușor să abordezi noi provocări.

Să îți înfrunți o temere este o provocare. Să mergi la un interviu de angajare nu este de loc periculos și totuși poate să îți fie teamă mare. Însă atunci când ești obișnuit să înfrunți provocări vei merge la interviu oricum, vei fi mai încrezător și vei crea o impresie mai bună decât înainte.

Spun foarte des că ne confruntăm zilnic cu traume și agresiuni. Cu ale noastre și cu ale celor din jurul nostru. Este frumos să știm să ne apărăm punctual de fiecare dintre ele, însă este nerealist să avem soluții individualizate pentru toate situațiile. Așa că abordarea optimă este dobândirea gândirii și atitudinii corecte, care să ne ajute să luăm decizii potrivite în cât mai multe situații.

Pentru asta este necesar să ne educăm, să învățăm să recunoaștem stările negative (frica, furia, frustrarea, răutatea etc.) și să le controlăm în beneficiul nostru. În societatea noastră oamenii sunt educați doar să fie pacifiști și să aibă bune maniere, ignorând complet abilitățile necesare atunci când cineva nu respectă aceste reguli. Iar cei care nu le respectă sunt peste tot...

Citește celelalte Articole și urmărește Filmările de pe acest site. Acestea conțin foarte multe informații utile care te pot ajuta să îți schimbi perspectiva, să devii mai puternic și să te simți mai în siguranță. Iar pentru a afla despre următoarele cursuri poți să te abonezi la Noutățile prin e-mail și să dai Like paginii de Facebook.

Iar dacă ai nevoie de un sfat personal, nu ezita să mă întrebi!

Rezultate excepționale în viață nu au cei care găsesc scuze ci cei care găsesc soluții. Vrei să ai și tu rezultate excepționale? 

Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!

László Pethő
Instructor, terapeut și mentor
Primul instructor de Krav-Maga din România