În 2015 am participat la un curs de desen de 4 zile. Prima sarcină pe care am primit-o a fost să aleg o poză dintr-un teanc mai mare, apoi să încerc să o reproduc. Scopul a fost să am un termen de referință pentru evoluția mea la curs. Am ales poza unei femei iar primul meu desen a fost cel din stânga imaginii de mai sus. În ultima zi a trebuit să reproduc din nou poza aleasă în prima zi. Nu am apucat să termin desenul, însă - cel puțin pentru mine - diferențele față de prima mea tentativă sunt fantastice. Da, ambele desene au fost realizate de mine ;)

Nu m-am înscris la cursul respectiv cu scopul de a deveni ”artist” ci doar ca să mă evaluez și să învăț elemente noi – atât despre desen cât și despre metodologia de predare. Rezultatul celor 4 zile de curs a fost fantastic pentru mine iar acum știu că oricând pot să desenez frumos dacă investesc mai mult efort în această direcție. Nu mai este vorba despre ”Oare eu pot?” ci doar despre ”Dacă chiar îmi doresc, mă pot mobiliza să obțin aproape orice rezultat!”. 

La unele cursuri intensive de Supraviețuirea Agresiunilor Reale pe care le-am predat în ultimii ani am aplicat strategii similare de predare. Știu că pentru mulți rezultatele pe care le promit că se pot obține prin cursurile mele de 2, 4 sau 6 zile par exagerate, însă progresul poate fi comparabil cu cel dintre desenul din stânga și cel din dreapta al pozei acestui articol.

Iar dacă am avut această evoluție în doar 4 zile, cât de bine crezi că aș desena după 7 luni de curs de desen? Dar după 4 ani de cursuri? Prin cursuruile mele de weekend, 7 luni durează pregătirea pentru o centură în Krav-Maga iar în 4 ani poți obține centura neagră prinind de la zero experiență! Este un vis frumos, însă perfect realizabil.

Sunt câteva elemente importante ale acestui proces de evoluție:

1) Schimbarea perspectivei

Cu toții avem o anumită imagine a noastră și a ceea ce ne înconjoară. Pe de o parte considerăm că avem anumite capacități și limitări, iar pe de altă parte considerăm că în general anumite procese sunt sau nu posibile. Însă de cele mai multe ori limitările pe care le percepem sunt exact acest lucru: doar niște percepții. Percepții învățate de la alții sau create prin experiențe proprii eșuate.

Așa că în primul rând este necesară schimbarea perspectivei, pentru a vedea și a accepta noi elemente și procese. De exemplu, la desen am învățat că ies în evidență diferențele de umbrire prin simpla închidere ușoară a pleoapelor. Iar un exemplu din supraviețuire este că violența nu este implicit rea ci doar intenția cu care este aplicată îi conferă un caracter negativ sau pozitiv. Trebuie să studiem violența pentru a ne feri de cea negativă și pentru a o aplica constructiv atunci când este necesară.

2) Învățarea tehnicilor specifice

În orice domeniu de activitate este nevoie de învățarea anumitor ”tehnici” care să ne ajute să obținem rezultatele dorite. Acestea trebuie să ne fie comunicate de către cineva mai experimentat, care știe deja cum să obțină rezultatele pe care ni le dorim. La desen, trebuie să învățăm ce creioane să folosim, cum să măsurăm, cum să trasăm conturi, cum să umplem suprafețe, cum să corectăm eventualele greșeli plus multe alte aspecte.

Similar, la supraviețuirea agresiunilor trebuie să învățăm cum să evaluăm agresorii și situațiile periculoase, cum să ne apărăm de anumite atacuri, cum să neutralizăm agresorul etc. Cu cât învățăm tehnici pentru mai multe tipuri de amenințări cu atât vom avea mai multe șanse de a supraviețui unui atac real.

3) Exersare gradual mai complexă

Învățarea este doar o etapă în dobândirea unor abilități, etapă care trebuie însoțită și urmată de cât mai multe repetări, în contexte cât mai variate. Când desenez pot lucra într-un ritm oricât de lent și pot corecta majoritatea greșelilor, însă în confruntarea cu un agresor real trebuie să reacționez foarte repede și să aleg din start acțiunea optimă pentru că s-ar putea să nu mai am o a doua șansă.

Exersarea contribuie la formarea unor reflexe și la dezvoltarea experienței de aplicare a tehnicilor în contexte cât mai variate. Așa cum nu sunt două desene identice, nu există nici două agresiuni identice. Tehnicile sunt doar jaloanele printre care noi trebuie să acționăm, iar exersarea potrivită ne ajută să o facem suficient de repede și cursiv.

4) Dobândirea încrederii în sine

Când înainte de curs cineva mă întreba dacă știu să desenez spuneam ”sunt foarte bun la desenul tehnic, însă paralel cu cel artistic”. Știu cât sunt de bun la desenul tehnic pentru că l-am învățat, l-am exersat mult în facultate și am primit aprecieri și note mari pe proiectele mele. Ca inginer constructor de mașini am realizat multe desene complexe în perspectivă și secțiuni, ale unor elemente și ansambluri reale sau în stadiul de concepție.

În prezent, la o întrebare similară aș răspunde diferit: ”Sunt foarte bun la desenul tehnic și am un potențial mare la cel artistic. Dacă m-aș mobiliza aș desena foarte frumos.” Acum știu că într-un interval scurt de timp aș putea desena foarte frumos – trebuie doar să mai învăț câteva tehnici și să-mi aloc timp să exersez cât mai mult.

5) Instructor bun și metodologie eficientă

Legat de desenul artistic, ”aripile” mi-au fost retezate în copilărie de un vecin care atunci când i-am arătat un elefant desenat de mine mi-a spus că nu seamănă cu un elefant. Eu aveam vreo 6 ani iar el era profesor la o școală generală și ar fi trebuit să conștientizeze cât de toxică a fost abordarea lui :( Așa am renunțat să mai desenez, însă dacă și-ar fi alocat doar câteva minute să îmi arate cum să îmi îmbunătățesc desenul o parte din viața mea ar fi fost mult diferită...

Un instructor bun nu vede doar ceea ce ești acum ci și mare parte din potențialul pe care îl ai pentru a te dezvolta. Un instructor bun îți evidențiază limitările doar ca să își ofere o referință a punctului de plecare în dezvoltarea ta. Un instructor bun îți arată calea și te ajută să o parcurgi. Iar pentru asta aplică metodologia potrivită ca tu să obții rezultatele dorite într-un interval cât mai scurt de timp. Un instructor bun nu îți retează aripile ci din contră: el te ajută să ți le redescoperi pe cele cu care te-ai născut și să ți le faci mai puternice pentru a te purta cât mai sus.

6) Încredere și implicare personală

Însă instructorul este doar cel care îți deschide ușa – doar tu poți alege să pășești prin ea pe partea cealaltă. Se spune că ”Poți duce un cal la apă, însă nu-l poți obliga să bea.” Eu – ca instructor – îți promit niște rezultate, însă le vei obține doar dacă vei parcurge pașii pe care ți-i indic.

Trebuie să alegi să îți oferi încrederea instructorului și să încerci să înțelegi perspectivele și tehnicile noi pe care ți le prezintă. Dacă reziști pentru că ții prea mult la perspectivele tale actuale sau îți este frică să explorezi ceva nou, atunci ”miracolul” nu are cum să se producă.

Iar apoi trebuie să depui efortul necesar pentru a învăța și exersa noile principii și tehnici. La cursul de desen am avut mai multe teme de realizat – unele mi s-au părut simple iar altele foarte complicate, pe unele le-am realizat entuziasmat iar pe altele plictisit – însă a trebuit să parcurg toate aceste etape pentru a obține rezultatul final. Nu a trebuit să înțeleg sau să fiu de acord cu temele ci doar să le execut, având încredere că instructorul știe bine pe unde și de ce mă ghidează.

Similar, și la cursurile de supraviețuire a agresiunilor ”temele” sunt foarte variate, uneori fiind plăcute, ușoare sau stimulante iar alteori neplăcute, solicitante sau plictisitoare. Însă elevul nu trebuie să înțeleagă procesul ci doar să îl parcurgă, cu încredere și dedicație. Cine vrea să înțeleagă procesul are nevoie de un alt curs: cel de formare a unui instructor, care se focusează pe aspecte mult diferite.

Am folosit exemplul cu desenul ca să îți arăt că oricine poate obține rezultate fantastice în doar câteva zile dacă are sprijinul unui instructor bun și a unei metodologii eficiente de predare. Am devenit ”artist” în cele 4 zile? Bineînțeles că nu. Însă mi-am descoperit un potențial și mi-a crescut stima de sine și încrederea în mine. A meritat cursul? DA, mult mai MULT decât prețul plătit și timpul alocat. Tu cât crezi că ar valora un curs care îți ”șterge” limitarea creată la 6 ani că nu poți desena, limitare care te-a ”caracterizat” zeci de ani în viață???

Te invit să urmărești cursurile pe care le voi organiza în viitor (chiar și în această vară). Iar când citești descrierea cursurilor și dai peste ”promisiunile” pe care le fac legat de rezultatele pe care le poți obține, încearcă să te detașezi puțin de perspectiva ta actuală și să fii deschis(ă) spre cea în care chiar există posibilitatea ca TU să obții acele rezultate. Tu crezi ca ți-ar merita să participi la un curs care să îți ”șteargă” limitări legate de siguranța ta, de independența ta, de încrederea în forțele tale, frici și chiar traume pe care le porți permanent cu tine? Sau ce crezi despre un curs care te învață să comunici mai bine și să ai relații profesionale și personale mai armonioase?

Așa cum eu nu am devenit ”artist” în câteva zile, nici tu nu vei deveni campion mondial la luptă în cușcă și nici măcar ”cel mai tare din parcare”. Scopul cursurilor mele nu este de a te face mai puternic decât toți cei din jurul tău sau de a te feri de toate amenințările ci de a te face mult mai bun decât ești tu în prezent.

Iar rezultatul nu va fi că vei ”bate” mai multă lume ci că vei avea o viață mai pașnică și mai echilibrată, în care vei evita majoritatea agresiunilor iar restul le vei opri cât mai repede și cu complicații minime. Și ce este mult mai important, vei putea să îți crești încrederea în tine și în potențialul tău. Dă-ți voie să visezi, iar când ai ocazia apelează la instructorii care să te învețe cum.

Nu-ți poți schimba viața într-o zi.
Dar într-o zi poți să-ți schimbi direcția,
care îți va schimba viața pentru totdeauna.

Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!

László Pethő
Instructor, terapeut și mentor
Primul instructor de Krav-Maga din România