Lehishaer este un verb în limba ebraică ( לְהִישָּׁאֵר ) care se traduce prin ″a sta″. În Krav-Maga el se referă la stabilitatea proprie, la echilibrul fizic, mintal și emoțional.

Istoric

După cum probabil deja știi, Krav-Maga a fost creat în 1971 în Israel de către Imi Lichtenfeld. Astfel, limba în care a fost predat inițial a fost ebraica. Și este limba în care am învățat multe dintre principiile și tehnicile din Krav-Maga.

Îmi amintesc foarte clar de primul element despre care Onn Chen a vorbit la primul curs de Krav-Maga din România, în 2003: simbolul Krav-Maga. Este simbolul pe care Imi l-a ales pentru arta lui marțială: un triunghi într-un cerc care semnifică ″stabilitatea în mișcare″ pe care este clădit Krav-Maga-ul. Triunghiul reprezintă stabilitatea (a sta = lehishaer). Cercul reprezintă mișcarea (a intra = lehikanes) - acest aspect l-am detaliat într-un articol anterior.

Lehishaer este unul dintre aspectele de bază ale Krav-Maga, contribuind foarte mult la eficiența în agresiunile reale. În forme similare se regăsește în majoritatea artelor marțiale și a sistemelor de luptă. Este ușor de înțeles, dar necesită destul de mult antrenament pentru a fi însușit și aplicat corect. De ce? Pentru că necesită o cunoaștere foarte bună a propriului corp și a propriilor limitări. Presupune de asemenea să îți controlezi foarte bine frica și să ai încredere în tehnicile pe care le folosești.

Lehishaer nu este o ″tehnică″ propriu zisă ci un principiu care este aplicat în executarea tuturor tehnicilor din Krav-Maga. Și este ″ignorată″ deoarece majoritatea se concentrează pe tehnici spectaculoase și pe efectul acestora, ignorând pozițiile inițiale și cele intermediare ale corpului. Ei vor vedea o lovitură cu pumnul însă nu vor realiza importanța stabilității în succesul acesteia.

Tindem să atribuim succesul într-o confruntare fizică puterii, vitezei sau tehnicilor spectaculoase și să ignorăm contribuția posturii corecte în fiecare moment al acțiunii. În Krav-Maga, eficiența se ascunde inclusiv în detaliile fiecărei poziții și posturi, în felul în care acestea sunt folosite la anihilarea agresorului. Detalii a căror descoperire și înțelegere necesită un instructor bun, experimentat.

Ipostaze

Lehishaer este utilă în următoarele 4 ipostaze, care se suprapun într-o confruntare:

1) Emoțiile

Nu cred că pot să subliniez suficient de mult importanța stabilității emoționale în supraviețuirea oricărei agresiuni…

În primul rând, o persoană stabilă emoțional nu va iniția conflicte inutile și va putea să atenueze majoritatea conflictelor create de alții. Lipsa de încredere în sine, orgoliul exagerat, nevoia de a demonstra (exagerate uneori și de consumul de acool) – sunt la baza majorității conflictelor din viața reală. O persoană stabilă emoțional își va cunoaște valoarea proprie și nu va fi deturnată de provocările celorlalți.

Pe de altă parte, în cazurile în care agresiunea fizică este iminentă sau se desfășoară deja, există trei emoții pe care le putem experimenta: frică, spaimă sau de furie. Frica ne va pregăti mintea și corpul pentru fugă. Spaima ne va îngheța. Iar furia ne va pregăti pentru luptă. Atât frica cât și furia pot fi utile, însă… doar atunci când le controlăm.

Atunci când frica și furia ne scapă de sub control (dacă nu avem stabilitatea emoțională necesară), în fracțiuni de secundă corpul nostru este inundat de adrenalină și se transformă radical. Au loc o mulțime de transformări involuntare: ne bate inima mult mai repede, respirăm mai repede și mai superficial, câmpul vederii ni se îngustează mult și dispare vederea periferică, sângele părăsește straturile superficiale și ne alimentează preponderent mușchii mari, pierdem controlul mișcărilor fine, gândim mai puțin rațional și acționăm mai mult instinctiv etc. Toate acestea ne reduc mult sau chiar ne anulează șansele de supraviețuire.

Stabilitatea emoțională ne ajută să conștientizăm imediat starea, să nu o lăsăm să escaladeze prea mult și să folosim energia suplimentară pentru a acționa eficient (să fugim sau să anihilăm agresorul). Pentru a putea realiza aceste deziderate este necesar ca în timpul cursurilor și antrenamentelor să ne punem cât mai des în situații limită, care să ne declanșeze emoții puternice. Trebuie să trăim emoțiile respective cât mai des (chiar dacă este neplăcut) pentru a învăța să ne controlăm stările.

2) Mintea

Mintea funcționează în strânsă legătură cu emoțiile. Gândirea poate să amplifice emoțiile și poate să le țină sub control. Invers, emoțiile prea puternice pot afecta capacitatea de gândire și luare de decizii optime.

Avem nevoie de rațiune pentru a alege calea cea mai potrivită de acțiune. Reacțiile instinctive sunt necesare, dar nu trebuie să ne bazăm doar pe ele. Fiecare agresiune este unică iar răspunsurile potrivite pot varia mult. Ar fi bine să reacționăm diferit atunci când suntem atacați de 5 indivizi pe o stradă lăturalnică comparativ cu atacul unui singur individ beat într-un local. În plus față de supraviețuirea imediată, trebuie să luăm în considerare și aspectele legale și să acționăm doar în legitimă autoapărare. Ceea ce necesită luarea unor decizii raționale.

Un aspect ignorat de aproape toți cei care predau arte marțiale sau autoapărare este cel etic. Fiecare dintre noi avem principii și valori morale, mai mult sau mai puțin aliniate la cele ale societății în care trăim. Problema este că de mici suntem educați să evităm violența și să nu rănim alte persoane. Pentru majoritatea, aceste valori morale utile și frumoase pot deveni piedici mari atunci când au nevoie să le încalce temporar pentru a supraviețui. Chiar dacă fizic sunt capabili să se apere, ei nu reușesc să lovească suficient de eficient agresorii pentru a-i opri.

Stabilitatea în acest context înseamnă deținerea unor cunoștințe solide despre evitarea și atenuarea conflictelor, despre principiile și tehnicile aplicabile în autoapărare, despre implicații legale ale acțiunilor noastre. Este vorba despre educație, încredere în capacitățile proprii și valori etice bine stabilite și diferențiate în funcție de situație. Iar acestea se obțin prin participarea la cursuri în care principiile sunt la fel de prețuite ca și tehnicile și în care se detaliază efectele fizice și emoționale ale aplicării tehnicilor (inclusiv rănirea sau omorârea agresorului).

3) Corpul

Roagă un prieten să te împingă mai tare și vei observa că toate resursele tale (corp, minte, emoții) se vor mobiliza să te redreseze. Nu contează ce făceai anterior, totul este pus în așteptare până îți recâștigi echilibrul. Este o reacție instinctivă, care poate fi controlată doar printr-o pregătire specifică.

Într-un conflict real trebuie să fim stabili fizic în fiecare moment. Dacă stăm, trebuie să fim pregătiţi să ne deplasăm în orice moment, în orice direcție. Dacă suntem în mișcare, trebuie să fim pregătiţi să ne oprim, să ne schimbăm direcția sau chiar mișcarea în orice moment. Această flexibilitate este necesară deoarece pericolele și oportunitățile din jurul nostru se schimbă în fracțiuni de secundă.

În Krav-Maga există două poziții de bază principale: cea relaxată și cea de luptă. Cea relaxată este similară cu poziția în care stăm când vorbim față în față cu o persoană oarecare: picioarele la o lățime de umăr, corpul orientat spre interlocutor, brațele pe lângă corp. Poziția de luptă diferă de cea relaxată doar prin faptul că mâinile sunt ridicate iar corpul este rotit cu 45 grade spre dreapta.

În ambele poziții întregul corp este relaxat, capul este sus și privirea în față. Nu ne tensionăm nici măcar în poziția de luptă. Nu adoptăm vreo atitudine agresivă și nici nu stăm într-o poziție defensivă. Suntem calmi, neamenințători însă fermi. Adică, suntem stabili atât fizic cât și emoțional. Din aceste poziții putem alege să acționăm oricum dorim, cu viteză mare și precizie.

Iar când e vorba de mișcare, stabilitatea este la fel de importantă. După cum sugerează și numele școlii (Stabilitate în Mișcare) purtăm ”stabilitatea” cu noi permanent, chiar și atunci când ne deplasăm, ne apărăm sau lovim.

În conflictele de stradă agresorii sunt în mișcare și imprevizibili. Sunt ținte mult mai greu de atins decât partenerii de antrenament, palmarele sau sacii de box. Este posibil ca înaintarea noastră să fie întreruptă de apropierea agresorului. Sau să nu atingem agresorul care se ferește și să avem tendința de a continua prea mult lovitura. Sau să fie necesar să continuăm cu o altă lovitură. Sau să trebuiască să ne întoarcem spre un alt agresor mai periculos.

Doar fiind permanent stabili putem să ne adaptăm la orice situație nouă. Doar învățând să ne recâștigăm repede stabilitatea putem să ne redresăm când agresorul ne destabilizează. Doar învățând să acționăm și atunci când nu suntem în echilibru putem să lovim agresorul chiar și în momentele în care el ne controlează.

Din nou, soluția sunt educația și repetarea. Un curs bun nu este cel în care ne ies perfect toate tehnicile ci cel în care eșuăm mult, cel în care suntem loviţi sau imobilizaţi des. De ce? Deoarece învăţăm cel mai bine din greșeli. Atunci când ne iese o tehnică înseamnă că ne descurcăm bine într-o situație foarte particulară. Realitatea este însă diferită, iar abilitatea principală nu este de a aplica o tehnică perfect ci de a ne adapta cât mai repede la realitatea în continuă schimbare.

Trebuie să eșuăm cât mai mult ca să ne antrenăm corpul și mintea să se reechilibreze, să își revină cât mai repede din situații cât mai defavorabile, să se concentreze doar pe momentul actual și pe rezultatul dorit.

4) Acțiunile

Când suntem atacaţi trebuie să acționăm. Dacă putem fugi fugim, dacă nu luptăm. Pentru ambele acțiuni amvem nevoie de resurse fizice. Mușchii noştri trebuie să lucreze iar respirația noastră să funcționeze. Dacă ne agităm prea tare sau prea mult, mușchii vor obosi. Însă probabil înainte de asta vom ajunge să nu mai putem respira. De fapt, din cauza agitației uităm să respirăm suficient și în câteva zeci de secunde va trebui să ne oprim din lipsă de aer, devenind o victimă sigură pentru orice agresor.

Stabilitatea în acțiune se referă la a acționa decisiv doar când este necesar și doar cât este necesar. Trebuie să evităm să ne tensionăm sau să ne agităm. Trebuie să stăm relaxaţi și să acționăm exploziv doar atunci când este necesar. Fiecare mișcare a noastră trebuie să fie calculată și să ne aducă un avantaj. Ideal ar fi să combinăm într-o mișcare deplasarea, apărarea și atacul.

Această abilitate se obține prin lupte simulate, cu unul sau mai mulți parteneri. Cu cât mișcările sunt mai lente cu atât este mai bine, deoarece doar atunci creierul poate procesa informațiile și poate învăța tehnici și obiceiuri nou. Altfel, la viteză mare corpul și creierul repetă doar ceea ce știau deja. Viteza în antrenament se adaugă treptat ulterior, după ce totul decurge foarte bine la viteză mică.

Concluzii

Însumând cele 4 ipostaze, dacă rămânem calmi și acționăm doar când trebuie vom reuși să ne surprindem agresorul și să controlăm situația în favoarea noastră. Chiar dacă vom fi loviţi sau imobilizaţi temporar, vom reuși să acționăm optim pentru a ne reechilibra și a prelua conducerea.

Lehishaer este unul dintre principalele noastre avantaje într-o confruntare reală. Cea mai puternică armă de supraviețuire este creierul nostru, care ne controlează corpul. Îl avem permanent cu noi și el ne poate ajuta fantastic de mult dacă îl educăm corect înainte.

Cum aș putea învăța și eu?

Citește celelalte Articole și urmărește Filmările de pe acest site. Acestea conțin foarte multe informații utile care te pot ajuta să îți schimbi perspectiva, să devii mai puternic și să te simți mai în siguranță. Iar pentru a afla despre următoarele cursuri poți să te abonezi la Noutățile prin e-mail și să dai Like paginii de Facebook.

Iar dacă ai nevoie de un sfat personal, nu ezita să mă întrebi!

Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!

László Pethő
Instructor, terapeut și mentor
Primul instructor de Krav-Maga din România