LIMITELE sunt bariera dintre lumea noastră internă și realitatea înconjurătoare. Limitele sunt ca membrana unei celule, care pe de o parte protejează conținutul ei însă în același timp permite schimburile benefice cu exteriorul.

O membrană prea fragilă ar lăsa atât conținutul să se împrăștie cât și substanțelor toxice să intre în celulă. O membrană prea rigidă nu ar permite nici dezvoltarea celulei și nici schimburile esențiale de nutrienți și deșeuri. Astfel, membrana celulei își adaptează continuu rigiditatea și permeabilitatea pentru a favoriza doar schimburile care îi sunt benefice.

Similar, limitele noastre trebuie să ne permită atât dezvoltarea personală cât și interacțiunile cu tot ceea ce există în jurul nostru (alți oameni, evenimente, obiecte etc.) într-un mod cât mai armonios. În majoritatea cazurilor dificultățile pe care le întâmpinăm în viață nu sunt datorate provocărilor externe ci limitelor greșite pe care le avem. Limitele greșite duc la acțiuni greșite și apoi la rezultate care nu ne sunt favorabile.

Pentru toate situațiile din viață și pentru toate formele de comunicare noi avem limite. Nu există ”Eu nu am limite” ci doar ”Eu nu conștientizez care sunt limitele mele”. Astfel, majoritatea limitelor acționează la nivel subconștient, nivel la care nu avem control direct asupra lor și a consecințelor pe care le produc. În continuare îți ofer posibilitatea să conștientizezi o parte din procesele care se întâmplă în tine, procese care îți conduc o mare parte din viață.

Avem limite față de tot ce ne înconjoară: obiecte, plante, animale, alți oameni, substanțe, obiecte sau evenimente. Avem atât limite care să ne protejeze de ceilalți cât și limite pe care le impunem celorlalți.

1) LIMITE față de Acțiunile Celorlalți

Ceilalți oameni există și acționează cum cred ei mai bine. Ne naștem dependenți complet de alte persoane iar apoi căutăm toată viața echilibrul dintre propria noastră identitate și apartenența la un grup social. Unde punem limitele față de toți ceilalți oameni (părinți, frați, copii, iubiți, prieteni, colegi, necunoscuți etc.) și cum le menținem ne influențează radical starea emoțională.

Intenții bune sau intenții rele?

”Bun” și ”rău” sunt două cuvinte care definesc construcții sociale artificiale și extrem de relative, astfel încât nu ne putem baza pe ele. Pe de o parte ce este ”bun” pentru cineva poate fi ”rău” pentru altcineva, iar pe de altă parte orice ”bun” se poate transforma în ”rău” dacă este exagerat.

Două cuvinte mai utile sunt ”benefic” și ”toxic” pentru echilibrul și dezvoltarea noastră. Deci, va trebui să fim atenți la limite uitându-ne dinspre interiorul nostru spre exterior. Când percepem diferențe între ”bunul oferit din exterior” și ”beneficul perceput interior” trebuie să analizăm cu atenție situația.

Recomandarea mea este să prioritizăm ceea ce considerăm că ne este benefic, însă să rămânem deschiși și spre adoptarea altor alternative. Aproape toate procesele de creștere și dezvoltare au momente pe care le percepem neplăcute și pe care încercăm să le evităm, iar ceea ce etichetăm inițial ca toxic poate fi motivația sau efortul necesare să ne propulseze înainte.

Unde stabilesc limitele?

Este vital să definim în fiecare context particular ce ne este ”benefic” și unde începe să fie ”toxic”. Dacă ne lipsește ceva, va trebui să punem limite mai reduse sau să le eliminăm complet, ca acel ”ceva” să poată veni spre noi. Însă dacă ceea ce vine este prea mult sau încărcat și cu aspecte pe care nu le dorim, va trebui să ridicăm limite tot mai mari și mai ferme.

Comparativ, dacă vrei să bei apă iar robinetul doar picură, vei deschide robinetul mai mult ca să nu aștepți o oră să ți se umple paharul. Însă dacă jetul de apă este prea puternic și îți aruncă paharul din mână vei închide parțial robinetul. Iar dacă vezi că vine apă cu rugină, vei închide complet robinetul și vei arunca și apa deja adunată în pahar.

Unde punem limitele este bazat mult pe educație și pe experiența personală. Ce este important de conștientizat este că trebuie să păstrăm aceste limite flexibile (să nu fim prea expuși tot timpul, însă nici prea închiși permanent) și că va trebui să le reașezăm în diferite perioade din viața noastră (nu toate limitele din copilărie ne sunt benefice în viața de adult).

Cum comunic limitele?

Limitele le putem comunica prin limbajul corporal, verbal și energetic. Și este important să comunicăm același mesaj prin toate canalele, altfel nu avem de unde să știm care mesaj va fi receptat de ceilalți.

Intensitatea cu care comunicăm limitele este și ea foarte importantă. Dacă este prea joasă, va fi ușor de ignorat. Însă dacă este prea înaltă, poate fi percepută ca agresivitate de către ceilalți.

De cele mai multe ori nu obținem rezultatele dorite pentru că nu comunică corect limitele noastre.

Cum reacționez la încălcarea limitelor?

Limitele trebuie să fie eficiente în oprirea a orice nu vrem să ajungă la noi. Foarte des limitele noastre sunt ”testate” de către ceilalți care vor să vadă până unde pot avansa. Din fericire, în majoritatea cazurilor aceste tentative sunt oprite relativ ușor.

Însă sunt și cazurile în care singurul mod în care putem opri pe cineva care ne încalcă o limită este răspunzând determinat pe același canal de comunicare. Pentru o agresiune verbală poate fi suficient un răspuns verbal ferm, însă pentru o agresiune fizică va fi nevoie de un răspuns fizic ferm.

2) LIMITE față de Dorințele Mele

Un aspect foarte rar conștientizat este că prin educația noastră am preluat în ”interiorul nostru” limitele care ne-au fost impuse din ”exterior” – în special în copilărie. Iar apoi, chiar dacă am crescut și au dispărut constrângerile exterioare, ne punem noi înșiși limite de care nu mai avem nevoie sau care ne sunt chiar toxice.

Este o poveste cu tâlc, cu un elefant mare care era legat de un țăruș mic și nu se elibera pentru că ”știa” din copilărie (când el era mic și țărușul mare) că este imposibil. La fel și noi, păstrăm o mulțime de limite care ne sabotează dezvoltarea ca adulți sau în alte etape ale vieții.

Dacă dinspre exterior avem doar provocări, în interior avem dorințe și acțiuni. Dorințele sunt ceea ce ne vine să facem iar acțiunile sunt ceea ce facem. Este evident că de multe ori aceste două aspecte diferă: ne dorim ceva, însă din cauza unei limite interioare sau exterioare facem altceva.

Unde stabilesc limita

Inconștiența este lipsa limitelor interioare și acțiuni instinctive conduse de dorințe. De obicei copiii sunt așa și cei care nu se maturizează emoțional.

Nepăsarea este stabilirea limitelor interioare exclusiv în beneficiul sinelui, fără nici o preocupare pentru cei din exterior. Reavoința este similară, însă ignorând voluntar nevoile celor din exterior. De cele mai multe ori cei din jur suferă sau pleacă.

Autocontrolul este stabilirea limitelor interioare în beneficiul sinelui, făcând uneori compromisuri care să țină cont și beneficiul celor din jur. Este varianta optimă de a trăi o viață împlinită.

Victimizarea este stabilirea limitelor interioare doar în beneficiul celor din jur, prin sacrificarea dorințelor proprii. Este garanția traiului în frică și suferință, înconjurat de cei nepăsători sau răuvoitori.

Depășirea fricii de greșeală și respingere

Stabilirea unor limite interioare benefice este foarte dificilă atunci când intră în contradicție cu anumite norme sau așteptări sociale (și implicit limitele altor persoane). Provocarea nu este în stabilirea și comunicarea limitelor ci în riscul de excluziune socială.

La baza subconștientului avem două instincte puternice: cel de supraviețuire ca individ și cel de apartenență la un grup. Majoritatea nu se simt capabili să supraviețuiască pe cont propriu așa că preferă să sacrifice părți din sine pentru a face parte dintr-un grup (familie, comunitate, cultura etc.).

Îți recomand să citești și articolul Ingredientele esențiale vieții: Iubirea și Siguranța.

Fiecare dintre aspectele pe care le-am menționat poate fi detaliat lejer pe mai multe pagini. Limitele sunt omniprezente în viața noastră iar pentru a avea mai mult control asupra vieții este necesar le transformăm cât mai mult într-un proces conștient. În ce contexte avem limite, care sunt limitele, cum le comunicăm și cum pe apărăm sunt întrebări la care ar fi bine să avem răspunsuri clare.

Deoarece societatea este interesată de promovarea unui ”individ” fără personalitate proprie, de foarte multe ori dorințele și tendințele naturale ale individului sunt suprimate prin educație. În plus, singurul răspuns pe care îl promovează celor cărora limitele le-au fost încălcate grav este apelarea la forțele de ordine și sistemul judiciar. Astfel, oamenii nu beneficiază de educația necesară pentru a ști cum să își stabilească optim limitele.

Dacă vrei să aprofundezi acest subiect pentru a fi mai conștient de tine, pentru a avea mai multă încredere în tine, pentru a comunica mai eficient cu cei din jurul tău (partener, părinți, copii, prieteni, colegi, necunoscuți) și pentru a fi capabil să îți aperi limitele în condiții extreme, te invit să participi la tabăra ReDefinirea Limitelor din 8-13 septembrie. Vei experimenta o mulțime de activități dedicate explorării și redefinirii limitelor personale, prin relaxare si joc. Vei beneficia de multe informații despre inteligența emoțională, supraviețuirea agresiunilor reale și Krav-Maga, pe care le vei putea aplica ulterior în toate ariile vieții tale. Vei descoperi noi resurse interioare și noi modalități de a-ți folosi mintea, corpul, emoțiile și energiile.

Fii conștient(ă) și trăiește în siguranță!

László Pethő
Instructor, terapeut și mentor
Primul instructor de Krav-Maga din România

Citește celelalte Articole și urmărește Filmările de pe acest site. Acestea conțin foarte multe informații utile care te pot ajuta să îți schimbi perspectiva, să devii mai puternic și să te simți mai în siguranță. Iar pentru a afla despre următoarele cursuri poți să te abonezi la Noutățile prin e-mail și să dai Like paginii de Facebook.